Legendarul Valentin Stanescu, alergat pe sine de fanii furiosi: "Am luat-o de la stadion, asa, in chiloti si in tricou, spre gara"

Legendarul Valentin Stanescu, alergat pe sine de fanii furiosi:

La un meci cu Cehoslovacia, disputat pe Giulesti la 21 septembrie 1947, Stanescu s-a speriat de forta sutului lui Josef Vedral si a racnit de l-au auzit toti spectatorii: "Faceti zid, ca ma omoara ala". Ultimii ani de cariera si i-a petrecut in Bucuresti, la Dinamo, unde a castigat inca un titlu, respectiv la Rapid, pe care a readus-o in primul esalon, dupa cativa ani buni in care giulestenii evoluasera doar la matineu.

acum 91 luni (7 Oct 2016)

Nea Tinel a inceput sa joace fotbal de mic, ca portar, la Olympia Bucuresti, unde s-a legitimat in 1933 si a activat pe toata perioada junioratului. A trecut apoi pe la Malaxa Tohani, Sportul Studentesc, Sparta Bucuresti si Carmen Bucuresti, unde a ramas pana in 1947, cand comunistii au desfiintat echipa industriasului Dumitru Mociornita.

La Rapid, Stanescu a ramas pana la 30 de ani, cand s-a retras in plina glorie, dupa ce bifase si cinci selectii la prima reprezentativa. La un meci cu Cehoslovacia, disputat pe Giulesti la 21 septembrie 1947, Stanescu s-a speriat de forta sutului lui Josef Vedral si a racnit de l-au auzit toti spectatorii: "Faceti zid, ca ma omoara ala".

Alergat pe camp de spectatorii furiosi

Ca antrenor, Valentin Stanescu a fost extrem de iubit de jucatori, indiferent de echipele pe a caror banca tehnica a stat. Si-a inceput cariera la echipe mici, precum Locomotiva MCF, Dunarea Giurgiu, Unirea Focsani si Metalul Targoviste. Dupa o partida pierduta pe teren propriu, spectatorii l-au alergat pe un camp din apropierea stadionului, iar Stanescu a scapat urcandu-se din mers intr-un tren care tocmai pleca din gara. "Am luat-o de la stadion, asa, in chiloti si in tricou, peste camp, spre gara de la Marasesti. Pe parcursul a cinci sezoane, a castigat de doua ori Cupa Balcanica si, in 1967, a reusit sa aduca in Giulesti primul titlu national din istoria Rapidului. "Parca a fost ieri ziua ultimei etape, in care jucam cu Petrolul, la Ploiesti: 11 iunie, exact ca numele strazii, din Bucuresti, unde mi-am petrecut copilaria. La meci a fost si cantareata Ioana Radu, mare suportera a Rapidului, care ne-a delectat cu muzica, tot drumul, in masina cu care am venit de la Ploiesti. In Capitala, pe Podul Grant, au stat atarnate trei luni de zile un tricou si o pereche de chiloti ale echipei Rapid", a povestit ulterior Valentin Stanescu, in cartea "Antrenori la ora confesiunilor". Au urmat apoi cateva escale la Steagul Rosu Brasov si... Citeste intreg articolul pe adevarul.ro