Legenda spune ca in campie traia un crai lacom dupa aur care a auzit ca in muntii dinspre rasarit ar fi o mina de aur foarte mare.

Craiul a pus soldatii sa-i prinda, i-a inchis si i-a batut, in speranta ca va afla de la ei unde este comoara.

Au pornit spre soare-rasare, spre locul minei de aur, cu pasi nesiguri, insotiti de soldatii de paza. Dupa trei zile si trei nopti de mers istovitor, cei trei tineri nu s-au mai inteles in privinta drumului de urmat, fiecare aratand alta cale, legendeinlume.blogspot.ro.

Feciorul cel mare era de parere ca trebuie tinut drumul spre rasarit, in timp ce ceilalti doi doreau sa ia drumul spre miazazi. Fiind iute din fire, fratele cel mare s-a suparat pe ceilalti doi si a pornit val-vartej incotro gandea el ca e bine, insotit de o parte dintre soldatii craiului. Dupa un timp, fratelui mai mic i s-a parut, totusi, ca fratele cel mare a avut dreptate si a luat-o si el spre soare-rasare. Au ratacit insotiti de soldatii craiului multe zile si nopti in cautarea baii de aur. Dar in clipa in care vrut s-o arate soldatilor, a iesit din baie Valva Comorii l-a fermecat, prefacandu-l in stana de piatra, iar pamantul calcat de picioarele lui ape curgatoare.

Crisul Alb

Asta este povestea celor trei cautatori ai baii de aur care au devenit Crisul Repede, cel iute din fire, Crisul Negru, cel oaches, si Crisul Alb, cel balan, si a soldatilor craiesti care-i insoteau, deveniti, de asemenea, crisuri. Legenda mai spune ca stanele lor de piatra vor mai fi si acum la izvoarele raurilor, de nu le-o fi macinat ploile si vanturile.

Ca orice legenda, si aceasta are un sambure de adevar. Crisurile, indeosebi cel Alb, isi au izvoarele in zona zacamintelor de aur ale Apusenilor si au o directie de curgere de la est la vest, Crisul Alb si cel Negru confluand in Crisul Dublu, care apoi isi uneste apele cu cel Repede, formand... Citeste intreg articolul pe adevarul.ro