Legenda alungarii Doamnei Clara, mama vitrega a lui Vlaicu Voda, din Biserica San Nicoara

Legenda alungarii Doamnei Clara, mama vitrega a lui Vlaicu Voda, din Biserica San Nicoara

Cunoscuta drept paraclisul primei Curti Domnesti de la Arges, dar si sub denumirea de "Biserica Sfantul Nicolae cel Mic", nume dat pentru a evita confuzia cu alt lacas - Sfantul Nicolae Domnesc (Biserica Domneasca), aflat in imediata sa vecinatate, de care, pe vremuri, se lega printr-un tunel secret, Biserica San Nicoara, sau ceea ce a mai ramas din ea, pastreaza in morfologia denumirii sale, chiar forma arhaica a cuvintelor "Sfantul" (San) si "Nicolae" (Nicoara).

acum 53 luni (6 Jun 2015)

Cunoscuta drept paraclisul primei Curti Domnesti de la Arges, dar si sub denumirea de "Biserica Sfantul Nicolae cel Mic", nume dat pentru a evita confuzia cu alt lacas - Sfantul Nicolae Domnesc (Biserica Domneasca), aflat in imediata sa vecinatate, de care, pe vremuri, se lega printr-un tunel secret, Biserica San Nicoara, sau ceea ce a mai ramas din ea, pastreaza in morfologia denumirii sale, chiar forma arhaica a cuvintelor "Sfantul" (San) si "Nicolae" (Nicoara). Potrivit celei mai cunoscute legende legate de sfantul lacas, biserica ar fi fost insa ridicata din porunca Doamnei Clara, mama vitrega a voievodului Vlaicu-Voda (Vladislav Vlaicu).

"Legenda spune ca a fost biserica romano-catolica si a slujit ca lacas de cult pentru doamna Clara Dobokay. Reintors victorios de pe campul de lupta, Vlaicu s-a maniat foarte tare la auzul politicii duse de mama sa (vitrega) si a dat ordin sa se traga cu tunul cu ghiulele de piatra in biserica. Fiind vara si foarte cald, atunci cand Doamna Clara a ajuns la Domnesti si boii au vazut apa, au luat-o la fuga spre rau si au rasturnat carul in rau. De atunci raul se numeste Raul Doamnei", explica istoricul Stefan Dumitrache, directorul muzeului Curtea de Arges. Lacasul este finalizat - in contextul aceleiasi legende - de Vlaicu Voda, biserica ajungand sa slujeasca, potrivit dorintei voievodului, recunoscut pentru contributiile sale importante la propasirea ortodoxiei, cultului ortodox. Urmele de fresca demonstreaza ca avem de a face cu o biserica ortodoxa, de la sfarsitul sec. Clopotnita, folosita pentru semnalizari: facliile aprinse putea fi zarite de la Cetatea Poienari Istoricii cred ca turnul-clopotnita al paraclisului era folosit ca post de observatie, prin intermediul lui fiind semnalizata apropierea dusmanilor.

"Prin anii '70 s-au facut niste experimente si s-a constatat ca faclia aprinsa in varful turnului bisericii putea fi vazuta de la Cetatea Poienari, concluzionandu-se ca turnul bisericii era folosit s... Citeste intreg articolul pe adevarul.ro