Legea care a aruncat Tarile Romane in haos. Cum s-au autonenorocit romanii

Legea care a aruncat Tarile Romane in haos. Cum s-au autonenorocit romanii

In societatile de tip feudal, in special din Europa, legea succesiunii la tron era destul de clara. "In ceea ce priveste modul de succesiune la tronul tarilor romane in vremea cand erau conduse de Basarabi si Musatini se stie indeobste, ca era un sistem ereditar-electiv: urmasul era ales dintre membrii familiei domnitoare, spre deosebire de monarhiile de tip clasic, apusean, in care tronul trecea de drept primului nascut dintre copii suveranului decedat. "Daca insa un alt membru al dinastiei cu drept de succesiune, era preferat de boieri sau de o fractiune, fie ca era cel mai batran, fie pentru calitatile sale personale, sau din alte motive, apoi alegerea urma sa casuneze dezbinari, care prea adeseori provocau lupte launtrice si interventie straina", adauga Gorovei. Stefan cel Mare de exemplu a trebuit sa scape de Aron, unchiul sau, dar si de niste asa-zisi frati nelegitimi, Berindei si Alexandru.

acum 47 luni (11 Jan 2016)

In societatile de tip feudal, in special din Europa, legea succesiunii la tron era destul de clara. Chiar si pana la monarhiile pastrate in lumea contemporana, dreptul de primogenitura este incontestabil. Cu alte cuvinte, inca din antichitate, dar mai ales in Evul Mediu, urmasul la tron al unui monarh era fiul sau cel mai varstnic. In anumite cazuri, cum ar fi si cel al Danemarcei, Belgiei, Olandei, Norvegiei, Suediei, dar mai ales a Marii Britanii, de acest drept de primogenitura beneficiaza atat baietii cat si fetele. Aceste sisteme de succesiune aveau rolul de a preveni luptele pentru tron dar, razboiele civile dar mai ales vlaguirea tarii in fata inamicilor. Principatele Romane nu au beneficiat insa de acest sistem de succesiune, bine pus la punct, sabotandu-se singure, spun specialistii in istorie, printre care si Constantin C. Haos si razboi civil intre bastarzi, frati, veri si fii Daca in Anglia sau Franta, regula era foarte clara, fiul mai mare urma tatalui la tron, in Moldova si Tara Romaneasca, totul era relativ. Era folosita expresia ca cel care urma sa domneasca trebuia sa fie "os de domn", sa fie barbat si sa nu fie mutilat in zona fetei. De altfel, multi dintre acestia ajung pe tron, Petru Rares, Bogdan al II-lea, Mihnea cel Rau sau Mihai Viteazul, fiind doar cateva exemple. In aceste conditii, pretendentii la tron se razboiau crunt intre ei, transformand tara intr-un camp de lupta. Istoria Moldovei si a Tarii Romanesti a cunoscut secole de astfel de framantari. Fiecare personaj cu "os domnesc" isi disputa dreptul la tron, de cele mai multe ori cu arma in mana, dar si cu intrigi sau asasinate. Un bun exemplu, este perioada 1432-1457 in Moldova sau 1419-1465 in Tara Romaneascu, perioade de razboi civil crunt, cu domnii efemere si distrugeri insemante. "Luptele interne strica tara, impiedica negotul: saracia se adauga umilintei.[...] Daca am fi avut si noi cum au avut alte popoare, un sistem precis si riguros de succesiune la tron, daca am fi recunoscut,... Citeste intreg articolul pe adevarul.ro