Kurzii, poporul aflat in cautarea unui stat

Kurzii, poporul aflat in cautarea unui stat

Separati in patru tari Ei ocupa un teritoriu de aproape 500.000 de kilometri patrati impartit intre sud-estul Turciei (12-15 milioane de kurzi), nord-vestul Iranului (aproximativ 6 milioane de kurzi), nordul Irakului (5-6 milioane de kurzi) si nordul Siriei (peste 2 milioane de kurzi). Locale si transnationale, aceste formatiuni sunt foarte diferite si antagonice, iar de multe ori actioneaza in baza intereselor si in functie de jocul de aliante cu statele in care isi desfasoara activitatile.

acum 34 luni (25 Sep 2017)

Popor de origine indo-europeana, kurzii sunt in mare parte musulmani sunniti cu formatiuni politice laice.

Separati in patru tari

Ei ocupa un teritoriu de aproape 500.000 de kilometri patrati impartit intre sud-estul Turciei (12-15 milioane de kurzi), nord-vestul Iranului (aproximativ 6 milioane de kurzi), nordul Irakului (5-6 milioane de kurzi) si nordul Siriei (peste 2 milioane de kurzi).

Desi sunt separati in patru state, si-au pastrat dialectele, traditiile si organizarea pe baza de clan.

Insa, dupa preluarea puterii in Turcia de catre Mustafa Kemal, Aliatii au revenit asupra deciziei legate de statul kurd. Tratatul de la Lausanne din 1923 a consfintit separarea kurzilor, care au ajuns sub dominatia Turciei, Iranului, Irakului (sub mandat britanic) si Siriei (sub mandat francez).

Harta a teritoriului locuit de kurzi FOTO AFP Conflict cu puterile centrale

Dornici sa-si creeze un stat al lor, kurzii au fost perceputi ca o amenintare pentru integritatea teritoriala a tarilor in care isi au leaganul.

In Turcia, peste 40.000 de persoane au murit din cauza luptelor dintre guvern si Partidul Muncitorilor din Kurdistan (PKK).

In Iran, ciocniri au loc episodic intre rebelii kurzi si fortele de securitate. In cele din urma, ei au profitat de haosul generat de razboiul izbucnit acum sase ani si au instalat o administratie autonoma in nordul Siriei. Locale si transnationale, aceste formatiuni sunt foarte diferite si antagonice, iar de multe ori actioneaza in baza intereselor si in functie de jocul de aliante cu statele in care isi desfasoara activitatile.

In Irak, de exemplu, cele doua principale partide kurde s-au dedat chiar unui razboi in perioada 1994-1998, soldat cu aproximativ 3.000 de morti. Lupta antijihadista

Fortele kurde s-au remarcat in ultimii ... Citeste intreg articolul pe adevarul.ro