"Jocul de-a poarca", distractia cu iz de hochei a copiilor romani acum 130 de ani. "Fiecare din baieti isi are ciomagul sau"

La categoria jocuri, Petre Ispirescu descrie "Jocul de-a porumbeii", "Jocul de-a fetele", "Inelus invirtecus", "Jocul de-a bisericuta", "Bataia in degete", "Jocul de-a lepsa", "Jocul de-a baba oarba", "Jocul de-a baba Gaia", "Jocul in trei armene", "Ora, ora morilor", "Jocul in cinci pietri", "Jocul de-a turca", "Jocul de-a caramijoara", "Jocul de-a calda", "Jocul de-a craia incalecata", "Jocul de-a iapa calare", "Jocul de-a puiul", "Jocul de-a poarca", "Jocul in nuci", "Jocul de-a ascunsele", "Jocul de-a v-ati ascuns", "Zmeul", "Arsicele", "Jocul in bei-bun", "Jocul in armean", "Jocul intr-a lui", "Jocul in sbenghi", "Jocul in armasie".

acum 76 luni (6 Mar 2018)

Scriitorul Petre Ispirescu descrie in volumul "Jucarii si jocuri de copii", aparut in ziarul Tribuna din Sibiu in 1885, cum se jucau copiii in urma cu mai bine de 150 de ani. Povestitorul explica ce jucarii isi confectionau copiii din lucrurile pe care le aveau la indemana si cum se jucau cand se intalneau. Petre Ispirescu a cuprins in volumul sau descrierea a sase jucarii si a 28 de jocuri despre care - intr-o scrisoare din 27 ianuarie 1885 - scrie ca se practicau in Bucuresti, in vremea copilariei sale. La categoria jocuri, Petre Ispirescu descrie "Jocul de-a porumbeii", "Jocul de-a fetele", "Inelus invirtecus", "Jocul de-a bisericuta", "Bataia in degete", "Jocul de-a lepsa", "Jocul de-a baba oarba", "Jocul de-a baba Gaia", "Jocul in trei armene", "Ora, ora morilor", "Jocul in cinci pietri", "Jocul de-a turca", "Jocul de-a caramijoara", "Jocul de-a calda", "Jocul de-a craia incalecata", "Jocul de-a iapa calare", "Jocul de-a puiul", "Jocul de-a poarca", "Jocul in nuci", "Jocul de-a ascunsele", "Jocul de-a v-ati ascuns", "Zmeul", "Arsicele", "Jocul in bei-bun", "Jocul in armean", "Jocul intr-a lui", "Jocul in sbenghi", "Jocul in armasie". Se aduna oricati baieti voiesc sa se joace. Mai intai pun varful ciomegelor la un punct in pamant si, invartindu-se unul dupa altul apasandu-si ciomagul in pamant, sapa o groapa adanca ca de zece centimetri, pe care o numesc jir (in Transilvania se numeste ciur). Fac apoi la deopotriva departare una de alta, impregiurul jirului atatea gropite cati baieti sunt, mai putin una (aceste gropite in Transilvania se numesc rici). Ele nu sunt mai departate de jir decat atat cat sa poata ajunge cu ciomegele de la gropita pana la jir. Se alege un os, genunche de vaca, sau o bucata de ciolan, cat se poate mai gogonet, pe care il numesc poarca. Acum se alege cine sa fie porcar, ca sa duca poarca la jir. Apoi, fara a se uita, se da indarat pana ce calca pe unul din ciomege. Unul din ei arunca poarca la o departare oarecare, si porcarul este dato... Citeste intreg articolul pe adevarul.ro