Istoria zbuciumata a cargoului "Carmen Sylva". Esuata pe un banc, a fost predata Marinei Germane si a sfarsit torpilata

Istoria zbuciumata a cargoului

La 5 mai 1936, vasul a fost cumparat la Londra de Achille Capato si Otto Macri, din Constanta, proprietarii Agentiei de Vapoare "Capato & Macri", de la Finn Christian Knudsen din Porsgrunn, Norvegia. Legislatia de la acea vreme specifica: "Persoana imbarcata cu serviciu la bord, care paraseste fara voe vasul in timp de doua zile, intr'un port din strainatate, e considerata ca dezertor si va fi pedepsita cu inchisoare dela o luna pana la sase luni". Cargoul era navlosit de Marina Militara Germana si plecase din portul Salonic cu o incarcatura de 1.600 tone bombe de avioane de 250 kg, 500 kg si 1.000 kg fiecare (in hambare) si 480 butoaie x 300 litri benzina sintetica pentru avioane "Stuka" (pe coverta).

acum 48 luni (10 Mar 2017)

Cargoul Carmen Sylva, nava care a fost torpilata in anul 194 in Golful Salonic, a purtat initial numele "Frednes", fiind lansata la apa in anul 1903, in santierul din Norvegia. Nava avea o lungime de 77,26 metri, o latime de 10,91 metri si putea atinge o viteza de noua noduri. La 5 mai 1936, vasul a fost cumparat la Londra de Achille Capato si Otto Macri, din Constanta, proprietarii Agentiei de Vapoare "Capato & Macri", de la Finn Christian Knudsen din Porsgrunn, Norvegia. "Capitania portului nostru a primit azi o radiograma din partea consulului nostru onorific de la Cardiff ca in acel port s'a arborat azi pavilionul romanesc pe un cargobot de Agentia din Constanta. Vasul a fost botezat ", consemnau documentele vremii, citate de Constantin Cumpana si Corina Apostoleanu in volumul "Amintiri despre o flota pierduta. La 7 iulie 1936 a fost inscrisa ipoteca de 2.000 lire in favoarea fostului armator al navei, iar un an mai tarziu a fost aprobata cererea de inscriere la Capitania Portului Constanta. Societatea de salvare turca a aruncat, in acea noapte, rachete cu bandule, de care, insa, nu s-a putut salva nimeni. Spre dimineata, o racheta aruncata bine a fost prinsa si dupa cateva ore s-a improvizat un funicular cu care a inceput sa iasa echipajul la uscat, in urma unui consiliu a ofiterilor care au hotarat sa paraseasca vasul. La postul central de salvare, echipajul a stat trei zile si, cand s-a mai imbunatatit vremea, comandantul a intrebat oamenii daca vrea sa-l urmeze cineva inapoi la vapor sa-l salveze. O treime din echipaj a refuat sa isi puna viata in pericol si a refuzat, mergand insa la Consulatul roman din Istanbul, cerand sa fie repatriati. Legislatia de la acea vreme specifica: "Persoana imbarcata cu serviciu la bord, care paraseste fara voe vasul in timp de doua zile, intr'un port din strainatate, e considerata ca dezertor si va fi pedepsita cu inchisoare dela o luna pana la sase luni". La 1 iulie 1940, cargoul a fost rechizitionat de Marina Militara Roman... Citeste intreg articolul pe adevarul.ro