Istoria vinului: ce gust avea gemul de vin al grecilor antici. Motivul ciudat pentru care romanii il beau cald

Istoria vinului: ce gust avea gemul de vin al grecilor antici. Motivul ciudat pentru care romanii il beau cald

"Vita de vie este cultivata de omul preistoric si este selctata in urma cultivarii reptate pana devine vitis vinifera, care s-a dezvoltat in trei grupe, noi le spunem prolesuri: unele apar apar in zona orientala si Marea Caspica, altele in regiunea Pontica si mai avem proles occidentalis, adica vita de vie din Europa Occidentala", sustine Casian Popa, istoric de profesie si pasionat de "cultura bauturilor". De ce este incorect sa spui tuica de prune: "E ca si cum ai spune tuica de prune de prune" Slanina cu ceapa si palinca - mitul alimentatiei de la tara, spulberat de un nutritionist: "Este extrem de nociva pentru organism"

acum 58 luni (31 Mar 2016)

"Vita de vie este cultivata de omul preistoric si este selctata in urma cultivarii reptate pana devine vitis vinifera, care s-a dezvoltat in trei grupe, noi le spunem prolesuri: unele apar apar in zona orientala si Marea Caspica, altele in regiunea Pontica si mai avem proles occidentalis, adica vita de vie din Europa Occidentala", sustine Casian Popa, istoric de profesie si pasionat de "cultura bauturilor". Clujeanul a infiintat siteul intitulat "Snoblesse.ro", al carui scop este sa impartaseasca si altora din cunostintele sale despre vin, bere, whisky si, in general, despre toate licorile bahice care se consuma pe la noi.

"Studiile si experientele profesionale m-au purtat prin Europa si prin Orient, unde m-am familiarizat cu cultura si civilizatia vinului, a brandy-ului, a whisky-ului sau a berii", spune Casian. Vita de vie s-a raspandit din zona Caspica spre Mesopotamia, Egipt, Nordul Marii Negre si apoi in zona in Balcani si in Occident.

"Prima data vita de vie a fost atestata in Egipt, Mesopotamia si, dupa aceea, in Grecia antica. In Orient, vinul a intrat in viata cotidiana mai ales prin prisma semnificatiei cultuale, religioase, si ulterior ca produs de cosum. Vinurile erau depozitate in aceste vase cu picior ascutit, din ceramica, special gandite pentru a fi transportate in carena vasului, unde erau infipte intr-un pat de nisip. Din cauza temperaturii ridicate si a porozitatii se pierdea apa si vinul ajungea un fel de gem", explica Popa.

El sustine ca cercetatorul francez a gasit un astfel de gem, despre care a spus ca era delicios. Specialistul arata ca in lucrarile lui Platon apar cateva notiuni despre banchet, simposion, la care exista un simposiarh, adica seful banchetului, gazda, care decidea proportia din care un polonic de astfel de gem era amestecat cu apa. Vinul avea un rol dublu, pe de o parte un rol digestiv, intrucat alimentatia grecilor se baza foarte mult pe uleiul de masline, care fiind destul de ... Citeste intreg articolul pe adevarul.ro