Istoria Schitului Sfanta Ana din Sinaia. Cum traiau in urma cu cinci secole pustnicii refugiati aici

Istoria Schitului Sfanta Ana din Sinaia. Cum traiau in urma cu cinci secole pustnicii refugiati aici

In 1453, cand Constantinopolul a fost cucerit de ostile otomane, mai multi sihastri refugiati de la Muntele Athos au ajuns pe plaiurile Vaii Prahovei si au amenajat in stancile de la (viitoarea) Sinaia un mic paraclis de piatra. Timp de peste 100 de ani, micul schit, o grota in peretele muntelui, a fost singurul loc de pe Valea Prahovei (de altfel putin populata pe atunci) unde se desfasura o viata religioasa. Unul dintre cei care in consultau in probleme de suflet era marele om de stat si fost prim ministru al Romaniei Barbu Catargiu (1807-1862), care in vacantele sale il vizita adesea, stand de vorba cu pustnicul pe care il onora cu o adevarata prietenie.

acum 54 luni (13 Dec 2015)

In 1453, cand Constantinopolul a fost cucerit de ostile otomane, mai multi sihastri refugiati de la Muntele Athos au ajuns pe plaiurile Vaii Prahovei si au amenajat in stancile de la (viitoarea) Sinaia un mic paraclis de piatra. Pastrand in suflet amintirea locurilor in care au slujit, calugarii de la Athos au numit micul schit Sfanta Ana pentru asemanarile de relief.

Aflat pe teritoriul Manastirii Marea Lavra, Schitul "Sfanta Ana" de la Muntele Athos nu este numai cel mai mare, ci totodata si cel mai vechi schit din Sfantul Munte.

Asezamantul este renumit atat pentru frumusetea locului, cat si pentru asezarea chiliilor, care sunt ca niste cuiburi de pasari agatate pe panta Muntelui. Schitul sapat in versantul muntelui din Sinaia aduce foarte mult cu peisajul de la Muntele Athos, de unde si numele similar.

Timp de peste 100 de ani, micul schit, o grota in peretele muntelui, a fost singurul loc de pe Valea Prahovei (de altfel putin populata pe atunci) unde se desfasura o viata religioasa. Este si momentul de declin al schitului Sfanta Ana care, sub influenta factorilor naturali exceptionali ai zonei, s-a degradat, accesul catre acesta fiind extrem de dificil.

De-a lungul timpului, schitul a fost slujit doar de pustnici. In 1995, langa pestera din stanci a fost ridicat un schit nou, in amintirea sihastrilor de odinioara.

Inochentie venise in Manastirea Sinaia in anul 1826, in varsta de 25 de ani. Ia hotararea de a merge in pustie, la schitul Sfanta Ana, unde a ramas pana in anul mortii sale. La manastire cobora duminica si de sarbatori, la slujbe.

In cartea "De la Plaiul Prahovei la Sinaia", Gh. Pe stanca schitului, in niste nise, au ramas si versuri scrise in chirilica care poarta semnatura Inochentie, datate 1866: "Adio de acum, o, stanca seculara, langa care petrecui o scurta viata dulce si amara".

Pe st... Citeste intreg articolul pe adevarul.ro