Istoria reconstruirii monumentului Tropaeum Traiani, "uitat" cateva decenii in Bucuresti

Istoria reconstruirii monumentului Tropaeum Traiani,

Constructia ridicata de romani avea o circumferinta de 39 de metri si o inaltime de 38 de metri si era formata din 54 de metope (sculpturi in basorelief cu scene din lupta), din care s-au pastrat 49. "Au ramas neprecizate o seama de elemente, ca de pilda ordinea metopelor, succesiunea pieselor de friza si cornisa, numarul sirurilor si randurilor de solzi de pe acoperisul tronconic cu proportia descresterii acestora", scrie A.

acum 36 luni (1 Oct 2017)

Ajuns o ruina la finalul secolului al XIX-lea, a intrat in atentia unor istorici si arheologi, care au vrut sa-i ofere din nou maretia de care s-a bucurat. Reconstruirea monumentului triumfal de la Adamclisi", aceste bucati de piatra erau raspandite pe dealurile din zona. Constructia ridicata de romani avea o circumferinta de 39 de metri si o inaltime de 38 de metri si era formata din 54 de metope (sculpturi in basorelief cu scene din lupta), din care s-au pastrat 49. Scenele se succedau astfel: Traian in fruntea cavaleriei, Traian ataca cetatea si o cucereste, Traian pe locul unui castru nou construit, primeste inchinaciune a populatiei locale si prezentarea prizonierilor, Traian comanda marsul infanteriei plecand la atac, Traian conduce victorios o mare batalie de infanterie, Traian este aclamat de trupe. Se obtine astfel finantarea transportarii in capitala a blocurilor de piatra figurate si de mai mare importanta. Incepe o operatiune, care dureaza mai multi ani, de transportare a monumentului pe traseul "Adamclisi - Rasova in care sau sanii trase de boi, pe Dunare pana la Giurgiu si de la Giurgiu la Bucuresti pe calea ferata", noteaza A. Piesele aduse la Bucuresti sunt "luate din curtea Universitatii - unde se afla Muzeul National de Antichitati - si aruncate pur si simplu in parcul Libertatii, unde raman intr-o stare jalnica si condamnabila uitare, pana in 1948", se arata in articolul lui A.

Dupa instaurarea regimului comunist, au loc o serie de intalniri la Bucuresti si Constanta ale unor istorici, arheologi, arhitecti, ingineri care au cautat cea mai buna metoda de restaurare a monumentului, de data aceasta acolo unde a fost el ridicat initial, la Adamclisi, in judetul Constanta. La 29 mai 1960, in cadrul unei asemenea "consfatuiri", s-a ajuns la discutarea a doua metode de reconstruire: metoda reconstituirii "istorice", cu piesele originale, cele care lipseau urmand a fi inlocuite cu replici si metoda reconstituirii cu copii executate din piatra, dupa... Citeste intreg articolul pe adevarul.ro