Istoria mitei la romani. De ce sunt considerate peschesul si rusfetul primele forme ale coruptiei

Istoria mitei la romani. De ce sunt considerate peschesul si rusfetul primele forme ale coruptiei

In a doua jumatate a veacului al XVI-lea se ofereau soimi (70 din Moldova, 20 din Tara Romaneasca si 20 din Transilvania), cai (20 din Moldova si 20 din Tara Romaneasca), blanuri de samur, de ras si de veverita, colti de morsa, stofe de fir si bani. Surse otomane si habsburge il acuza de a fi acceptat beneficii imense, inclusiv 20.0000 de ducati de la un functionar pentru a obtine guvernarea in Tripoli si Tunisia, intrecand astfel mita pe care o luase marele vizir de la rivalul sau la acel post", se mai prezinta in "Istoria romanilor", volum aparut la Editura Encicopedica, in 2001.

acum 27 luni (20 May 2018)

Suzeranitatea otomana asupra Tarilor Romane a inceput sa se accentueze de la mijlocul secolului al XVI-lea, fiindu-le impuse o serie de obligatii economice. Haraciul Moldovei era, in anii 1540-1541, 20.0000 de galbeni, iar in perioada 1574-1579 ajunsese la 104.000, in perioada domniei lui Murad al III-lea, cunoscut drept primul sultan care primea mita. In a doua jumatate a veacului al XVI-lea se ofereau soimi (70 din Moldova, 20 din Tara Romaneasca si 20 din Transilvania), cai (20 din Moldova si 20 din Tara Romaneasca), blanuri de samur, de ras si de veverita, colti de morsa, stofe de fir si bani. Pe langa acestea, romanii mai erau obligati sa livreze la preturi preferentiale diverse bunuri, sa participe la razboaie alaturi de turci, sa trimita pe cheltuiala propie meseriasi cu diverse specializari, sa le transporte felurite bunuri", se arata in "Istoria romanilor", volum aparut la Editura Encicopedica, in 2001. Cu timpul, sistemul darurilor ajunge atat de practicat, incat facea parte din ansamblul formulelor de politete. Surse otomane si habsburge il acuza de a fi acceptat beneficii imense, inclusiv 20.0000 de ducati de la un functionar pentru a obtine guvernarea in Tripoli si Tunisia, intrecand astfel mita pe care o luase marele vizir de la rivalul sau la acel post", se mai prezinta in "Istoria romanilor", volum aparut la Editura Encicopedica, in 2001. Mecanismul era simplu si functiona cu o deosebita eficienta pentru otomani: factiunea care oferea mai mult isi impunea candidatul, iar daca banii nu ajungeau, se faceau imprumuturi cu dobanzi mari, pana la 50%, cheltuielile urmand a fi scoase de pe spinarea locuitorilor. Cea mai mare povara pentru visteria tarii devenea ungerea permanenta a factorilor de decizie otomani, intr-un mod mai mult sau mai putin discret", se mentioneaza in "Istoria romanilor".

In cazul in care darurile nu erau pe masura asteptarilor, exista o pleiada de pretendenti dispusi sa achite pretul cerut pentru a ajunge pe tron. "In c... Citeste intreg articolul pe adevarul.ro