Istoria celei mai putin cunoscute greve a minerilor romani. Cum s-au revoltat ortacii din Motru impotriva sistemului si au bagat groaza in liderii comunisti

Istoria celei mai putin cunoscute greve a minerilor romani. Cum s-au revoltat ortacii din Motru impotriva sistemului si au bagat groaza in liderii comunisti

In urma cu 36 de ani, in octombrie 1981, punctul fierbinte al Romaniei era zona miniera, unde ortacii de la Motru au declansat cea mai mare revolta dupa 1977. La scurt timp, "s-au conturat trei centre puternice de rezistenta: zona centrala a orasului, unde printre participanti se aflau si femei, dar si tarani veniti sa se aprovizioneze, mina Rosiuta si mina Leurda, care polarizeaza, incepand cu orele 13.00-14.00 interesul activului judetean de partid", scrie Raluca Nicoleta Spiridon, in "Revolta minerilor de la Motru din 19 octombrie 1981". Pe de-o parte, nu se mai bucura de popularitatea din 1977, situatia din Romania devenind deosebit de neplacuta, inclusiv din punct de vedere economic, iar pe de alta, considera istoricul Ioan Scurtu, nu a luat foarte in serios revolta, nu a considerat-o suficient de importanta cat sa necesite prezenta sa. Nicolae Ceausescu, alaturi de mineri Tineri condamnati la ani grei de inchisoare Dupa ce revolta a fost inabusita, a avut loc un simulacru de proces in care mai multi tineri au fost retinuti si judecati in regim de urgenta de catre un complet al Tribunalului din Timisoara, care s-a deplasat la Bucuresti. Avea cinematograf de 300 de locuri, biblioteca cu 8.000 de volume, baza sportiva care cuprindea un teren de volei, unul de atletism, dar si o popicarie, bazin de inot, plaja la intrarea in padure si o trambulina.

acum 78 luni (15 Oct 2017)

In urma cu 36 de ani, in octombrie 1981, punctul fierbinte al Romaniei era zona miniera, unde ortacii de la Motru au declansat cea mai mare revolta dupa 1977. Rascoala s-a iscat dupa ce a fost publicata decizia de rationalizare a alimentelor de baza, care fusesera pana atunci exceptate de la cartelare. In minerit si in intreprinderile adiacente lucrau aproximativ 11.000 de navetisti, adusi de pe 87 de trasee din Gorj si din judetele limitrofe. Astfel ca e lesne de inteles de ce a fost aceasta scanteia care a aprins revolta. Minerii au ocupat cladirea Securitatii Doua zile mai tarziu, cand s-au vazut cu un sfert de paine in mana, minerii au inceput sa vocifereze. Au aparut nemultumiri atat la centrele din oras, cat si la cele din exploatarile miniere Plostina, Rosiuta, Leurda, Horasi, Rapa. Pusi in situatia sa ramana fara paine, minerii din schimbul II, pur si simplu au refuzat sa se mai pregateasca de lucru, povesteste Gheorghe Gorun, autorul cartii "Rezistenta anticomunista in judetul Gorj reflectata in mentalul colectiv (1945-1981)". "Minerii din schimbul II au refuzat sa intre in mina, iar la iesirea celor din schimbul I au decis sa plece la Consiliul Popular si la Comitetul de Partid, unde au scandat lozinci contestatare. Minerii de la Leurda au blocat intrarea in incinta minei", spune Gorun. De retinut este faptul ca desi Securitatea avea informatori in zona, acestia nu au putut sa impiedice revolta minerilor. Potrivit unei note privind situatia operativa din oras, din 18 decembrie 1981, existau 53 de informatori, 111 colaboratori, 8 rezidenti, 16 gazde si 126 de persoane de sprijin, conform documentelor CNSAS. La scurt timp, "s-au conturat trei centre puternice de rezistenta: zona centrala a orasului, unde printre participanti se aflau si femei, dar si tarani veniti sa se aprovizioneze, mina Rosiuta si mina Leurda, care polarizeaza, incepand cu orele 13.00-14.00 interesul activului judetean de partid", scrie Raluca Nicoleta Spiridon, in "Revolta minerilor de l... Citeste intreg articolul pe adevarul.ro