Vasile cel Mare face parte din galeria haiducilor despre care batranii isi mai amintesc si acum, chiar daca faptele sale au avut loc cu mai bine de doua secole in urma. Sursele istorice sunt destul de sarace atunci cand vine vorba despre acest personaj pomenit in folclorul din zona comunei Grinties si in scrierile lui Mihail Sadoveanu si Alecu Russo. In lucrarea amintita, istoricul spune ca Vasile cel Mare se facuse cunoscut la sfarsitul veacului al XVIII-lea in muntii Neamtului si Sucevei, haiducul fiind de loc de undeva din zona Vatra Dornei. "Daca in documentele vremii nu apare, este prezent insa in creatii populare, in balade sau in piese de teatru livresc, unele edite, dar si unele inedite (le-am putut afla de la batrani de pe valea Bistritei sau in caiete de insemnari ale invatatorilor si preotilor)", arata profesorul Dieaconu. Traditiile despre bandele de haiduci se pastreaza si acum la Grinties FOTO: arhiva Adevarul O traditie a obstii evreiesti din Targu-Neamt arata ca Vasile cel Mare era de meserie tamplar (stoler). El ar fi ridicat pe la 1792 sinagoga de lemn din orasul de la poalele Cetatii Neamt, dar mai tarziu, luand calea codrului, a devenit "spaima ovreilor". Toata vara-n Grinties Si iarna stoler la Iesi" - cantec popular aflat dintr-un sat de la poalele muntelui Grinties Cum a transformat haiducul "Stanca Dracului" in Piatra Teiului

Vasile cel Mare apare in scrierile lui Alecu Russo si in povestirile lui Mihail fiind prezentat drept haiducul justitiar. Dupa ce Vasile cel Mare (pe capul lui se pusese 1.000 de galbeni) schimba cateva focuri de pusca cu ispravnicii, dupa ce prada vreun calugar bogat si pustia cateva sate unguresti la granita, dupa ce spargea vreo manastire si dobora cu baltagul lui ascutit pe vreun cazac incapatanat, venea cu tovarasii sai aici langa piatra asta si se luau la intrecere sa vada cine a svarli mai sus baltagul. Intr-o zi bardita s-a infipt in varful uriasului si-a ramas in ramurile teiului si acolo-i ... Citeste intreg articolul pe adevarul.ro