INTERVIU Mircea Flonta, filosof: De ce ar trebui sa invete filosofie studentii de la toate universitatile

INTERVIU Mircea Flonta, filosof: De ce ar trebui sa invete filosofie studentii de la toate universitatile

Cand un proaspat absolvent de facultate stie ca va locui in apartamentul parintilor si in urmatorii 5-10 ani, cand primul salariu pe care-l primeste nu-i ajunge decat pentru o chirie decenta si cand isi da seama ca mai nimic din ce-a invatat, daca a invatat, pentru bacalaureat si licenta nu-i foloseste la munca, e clar ca institutiile care l-au adus aici au ceva probleme. Cel mai recent volum al dumneavoastra, "Drumul meu spre filosofie", publicat la editura Humanitas, se deschide cu aceasta afirmatie: "Atunci cand privesc inapoi, ceea ce ma surprinde pe mine, printre altele, este cat de mult a scazut prestigiul stiintei de carte si al invataturii fata de anii copilariei meie". De la invatatorii de tara pana la profesorii de liceu, intotdeauna auzim ca unii sunt foarte apreciati de elevi si altii - nu. Acum, sunt niste oameni extrem de modesti, tratati cu o lipsa totala de consideratie, de multe ori si de autoritati, dar si de public. In zilele noastre, mediul in care ei se dezvolta este extrem de grosolan, extrem de vulgar, sunt pretuite numai lucrurile care au o valoare financiara si care pot sa duca la satisfacerea anumitor placeri ale vietii - de obicei, nu din cele mai evoluate. Avem o multime de profesori de biologie in scoala care nu pot sa explice ce raport exista intre darwinism si religie, de pilda. Cred ca, daca facultatea noastra ar putea sa ofere o calificare filosofica alaturi de o alta calificare, atunci puterea de atractie a studiilor de filosofie ar creste foarte mult. Si nu numai cu cei care se ocupa de filosofia morala, politica sau de filosofia culturii, ci cu toti cei care sunt bine exersati in filosofie, pentru ca au anumite capacitati analitice si critice care sunt importante.

acum 98 luni (30 Apr 2016)

Cand un proaspat absolvent de facultate stie ca va locui in apartamentul parintilor si in urmatorii 5-10 ani, cand primul salariu pe care-l primeste nu-i ajunge decat pentru o chirie decenta si cand isi da seama ca mai nimic din ce-a invatat, daca a invatat, pentru bacalaureat si licenta nu-i foloseste la munca, e clar ca institutiile care l-au adus aici au ceva probleme. De fapt, au aceleasi probleme cam de cand absolventul invata alfabetul, daca nu chiar dinainte. Si asta in ciuda tuturor solutiilor si reformelor aplicate sau, mai ales, vanturate obsesiv in spatiul public: sa invete mai mult, sa invete mai bine, mai aplicat, mai tehnologizat, mai adaptat la piata muncii. Toate aceste metode au insa ceva in comun, ceva esential: in fiecare astfel de basm cu reforme, scoala ramane un mijloc. Va prezentam un alt fel de a intelege scoala si educatia. Pentru ca invatarea, adica antrenamentul mintii, n-ar trebui sa se termine, de fapt, niciodata, oricate statii ar aparea in drum. Iar catedrele au nevoie de oameni care sa poata transmite acest mesaj si viitorilor absolventi. Cam asta spune in acest interviu filosoful Mircea Flonta, membru corespondent al Academiei Romane si profesor emerit al Facultatii de Filosofie, cu o activitate de peste sase decenii la catedra in care a format studenti, a scris si a tradus. Si poate ca invatamantul din Romania are nevoie de astfel de minti astazi mai mult ca oricand.

Cel mai recent volum al dumneavoastra, "Drumul meu spre filosofie", publicat la editura Humanitas, se deschide cu aceasta afirmatie: "Atunci cand privesc inapoi, ceea ce ma surprinde pe mine, printre altele, este cat de mult a scazut prestigiul stiintei de carte si al invataturii fata de anii copilariei meie". De ce credeti ca se intampla asta?

Anii copilariei mele erau anii care precedau cel de-Al Doilea Razboi Mondial, anii razboiului, anii de dupa razboi. Un copil de la tara ajungea greu sa reuseasca la admitere la un liceu.... Citeste intreg articolul pe adevarul.ro