Interviu. Cum a fost posibila Mica Unire

Unirea dintre Tara Romaneasca si Moldova a presupus ingeniozitate din partea clasei politice de la aceea vreme care a pus interesul national mai presus de orice orgoliu, sustine istoricul Dan Falcan. Prin Conventia de la Paris din 1858 la care participasera cele sapte puteri europene: Imperiul Otoman, Rusia, Imperiul Habsburgic, Prusia, Franta, Anglia si Regatul Piemontului se stabilise ca cele doua Adunari Elective de la Bucuresti si Iasi vor stabili domnitori pentru fiecare regiune. La Paris s-a decis infiintarea unui stat care sa se numeasca Principatele Unite ale Valahiei si Moldovei dar care sa aiba doi domnitori, doua Parlamente, doua Guverne, singura institutie comuna urmand a fi o Curte de Casatie cu sediul la Focsani, pe granita, care sa adopte legi pentru ambele principate. Liberalii pe Nicolae Golescu, un om care participase la Revolutia de la 1848, o personaliate reformista, dezinteresata, populara, iar conservatorii ii aveau ca si candidati pe fostii domnitori ai Tarii Romanesti Gheorghe Bibescu si pe Barbu Stirbei. Imparatul Franz Joseph si guvernantii de la Viena si-au dat seama ca acest nou stat va reprezenta un punct de atractie pentru romanii din Ardeal si au incercat sa desparta cele doua tari romanesti.

acum 54 luni (24 Jan 2016)

Unirea dintre Tara Romaneasca si Moldova a presupus ingeniozitate din partea clasei politice de la aceea vreme care a pus interesul national mai presus de orice orgoliu, sustine istoricul Dan Falcan.

La 24 ianuarie 1859, Alexandru Ioan Cuza devenea domnitorul celor doua provincii Tara Romaneasca si Moldova, moment ce a repezentat un extraordinar imbold pentru realizarea idealului national care va fi posibil sase decenii mai tarziu. Istoricul Dan Falcan ne-a vorbit despre modul in care a fost posibila Mica Unire dintre Tara Romaneasca si Moldova petrecuta intr-un context politic tensionat, dar si despre oamenii si locurile care au marcat acel eveniment. Ele vor purta aceasta denumire ulterior, dupa 1875 si respectiv 1880 cand se vor infinta oficial Partidul National Liberal si Partidul Conservator dar, embrional, ele existau inca de la 1848. Aceste doua tabere se distingeau prin faptul ca liberalii mizau pe reforme, pe dezvoltarea Tarii Romanesti si ulterior a Romaniei pe modelul occidental si al democratiei liberale.

La 5 ianuarie 1859, in Moldova, la Iasi fusese ales domn Alexandru Ioan-Cuza de catre Adunarea Electiva. Prin Conventia de la Paris din 1858 la care participasera cele sapte puteri europene: Imperiul Otoman, Rusia, Imperiul Habsburgic, Prusia, Franta, Anglia si Regatul Piemontului se stabilise ca cele doua Adunari Elective de la Bucuresti si Iasi vor stabili domnitori pentru fiecare regiune. La Paris s-a decis infiintarea unui stat care sa se numeasca Principatele Unite ale Valahiei si Moldovei dar care sa aiba doi domnitori, doua Parlamente, doua Guverne, singura institutie comuna urmand a fi o Curte de Casatie cu sediul la Focsani, pe granita, care sa adopte legi pentru ambele principate. Liberalii pe Nicolae Golescu, un om care participase la Revolutia de la 1848, o personaliate reformista, dezinteresata, populara, iar conservatorii ii aveau ca si candidati pe fostii domnitori ai Tarii Romanesti Gheorghe Bibescu si pe Barbu Stirbei.... Citeste intreg articolul pe romanialibera.ro