Interviu cu Virginia Linul. Cum au ajuns costumele populare romanesti la Washington DC

Numele Virginiei Linul din comuna Salva, judetul Bistrita-Nasaud, a devenit un brand in sine de cand mesterul popular a dus costumele populare cusute de mana sa de pe Valea Somesului pana la Muzeul Smithsonian din Washington. V.L.: Cred ca in perioada anilor 2004-2005, cand am incercat sa gasesc un loc de munca la stat si mi-am dat seama ca nu reusesc fiindca eram tot mai solicitata sa creez costume populare pentru diferiti interpreti de muzica populara, formatii de dansuri populare si in acelasi timp sa imi creez un stoc de marfa pentru targurile la care participam in diferite zone ale tarii. Intr-adevar, la inceput am lucrat costume doar de pe Valea Somesului, dar mai apoi, dupa ce mi-au calcat pragul diferiti interpreti si instructori de ansambluri din toate colturile tarii, am inceput ba sa lucrez dupa prototipurile lor, ba sa colaborez cu specialisti din muzeele din tara pentru a reface modelele cele mai vechi. Ce le-ati spune tinerilor de azi care sunt atat de rupti de traditie: de ce ar trebui sa poarte costumul popular?

acum 66 luni (25 Mar 2015)

Numele Virginiei Linul din comuna Salva, judetul Bistrita-Nasaud, a devenit un brand in sine de cand mesterul popular a dus costumele populare cusute de mana sa de pe Valea Somesului pana la Muzeul Smithsonian din Washington. Abia dupa ce arta ei a fost recunoscuta in cele patru zari ale lumii au descoperit si romanii cine este Virginia Linul si au aflat povestea ei. Eu traiesc prin portul popular romanesc si din confectionarea costumelor populare. Ceea ce fac eu este o munca complexa incepand de la creatie, productie, desfacere si imagine.Dupa atatia ani, tind sa cred ca lucrurile pe care eu le fac nu se pot realiza decat daca iubesti ce faci si, oricat de greu ar fi, munca aceasta o fac cu drag.

De la cine ati invatat sa coaseti? Mama a fost cea care ne-a transmis noua, copiilor, iubirea fata de portul popular si de cusut deoarece cusutul era meseria ei si a devenit a intregii familii. A cusut pentru oamenii de pe toata Valea Somesului, a Salautei si Zagrei. Am cusut cu margele marginea de jos a unui pieptar femeiesc din zona noastra, dupa care am inceput sa invat tot mai multe modele, din ce in ce mai "pline", cum se spune pe la noi, mai complicate.

Ce amintiri aveti din perioada dumneavoastra de inceput ca mester popular?

V.L.: Trebuie sa spun mai intai ca odata cu revolutia din 1989 costumul popular nu a mai avut trecere, astfel ca o perioada am incetat sa lucrez. Cativa ani mai tarziu, au inceput specialistii din muzee sa caute mesterii populari din tara si sa organizeze targuri mestesugaresti. In cadrul festivalului, au participat grupuri folclorice, mesteri populari, oameni de cultura si bucatari care i-au impresionat pe americani cu mancarurile traditionale romanesti. Printre participantii la acest eveniment m-am numarat si eu alaturi de sora mea, reprezentand prin creatiile noastre Tara Nasaudului. Abia dupa aceasta experienta mi-am dat seama ca mestesugul a ajuns la nivel de arta, iar ceea ce facem noi e mai mult decat o simpla ... Citeste intreg articolul pe romanialibera.ro