INTERVIU Ana-Maria Popescu, fosta Branza, spadasina: "Gata cu ! De-acum va intra doamna Popescu pe plansa"
Ana-Maria Popescu, cunoscuta pe podiumuri pana acum cateva zile Branza, a fost vicecampioana olimpica la Jocurile Olimpice de vara din 2008, de doua ori campioana mondiala pe echipe si de sapte ori campioana europeana. "Pentru ca nu e nimic mai periculos pentru un sportiv de performanta decat automultumire fatisa", spunea ea si parca nu e o simpla vorba de duh. Serbarea de Craciun: fara doi dinti din fata Prea mmulte bastonase In afara de pampoanele deranjante din par, orele de la scoala, colegii iti placeau? Eram foarte micuta cand mergeam impreuna cu bunica sa-l luam pe fratele meu de la gradinita si nu intelegeam de ce nu ma trimit si pe mine. Nu pot sa spun ca am inceput clasa I cu un handicap ca n-am fost la gradinita, pentru ca eu eram destul de sociabila si m-am integrat foarte bine in colectiv. Aveam un costum obtinut cu eforturi de ai mei, care mi se parea ca era dintr-un material foarte tare fata de cele obisnuite, iar masca o aveam de la un prieten al tatalui care facuse si el scrima in copilarie. Stiu ca mi-am luat o pereche de adidasi cu arici si o geaca de blugi, la care nu-ti imaginezi cat am tinut! Mult-asteptatul pachet de la parinti La 13 ani, te-ai mutat, singura, in Craiova, ca sa te antrenezi la Centrul Olimpic de spada. De exemplu, cand eram in anul I de facultate, la prima de ora de atletism, profesoara mea, doamna Marcela Dragomir, ne-a pus pe toti sa alergam. Si ma rog, tot astfel de povesti de genul acesta, inclusiv sa ajung la aeroport fara pasaportul sau sa vin mai devreme cu o zi decat ziua in care trebuie sa plec. Si faptul ca Britta Heidemann, jucatoarea din Germania, a urcat langa mine si eu am avut nebunia, in gluma, sa-i trag medalia de aur de la gat! Mie imi place sa spun ca e cea mai norocoasa data, pentru ca am participat pe data de 13, la ora 13.00 si am zburat pe avion pe locul 13... Or, sunt de parere ca pentru un sportiv de performanta nimic nu e mai periculos decat automultumirea asta de sine.
Ana-Maria Popescu (30 de ani) vorbeste asa cum se misca pe plansa. Daca in asalt, Ana inscrie tuse tactice, din cateva miscari pe care aproape nu le vezi, la o terasa, starneste usor zambetele oamenilor aflati la mesele alaturate. Ana-Maria Popescu, cunoscuta pe podiumuri pana acum cateva zile Branza, a fost vicecampioana olimpica la Jocurile Olimpice de vara din 2008, de doua ori campioana mondiala pe echipe si de sapte ori campioana europeana. A castigat 13 turnee de Cupa Mondiala si a fost declarata cea mai buna spadasina din lume timp de trei sezoane. Dar a si ingenuncheat in lacrimi, adauga ea, atunci cand a pierdut, si culmea!, sunt momentele de care prefera sa-si aminteasca. "Pentru ca nu e nimic mai periculos pentru un sportiv de performanta decat automultumire fatisa", spunea ea si parca nu e o simpla vorba de duh. - Pavel Popescu, poloist), pentru ca eu stiam de cand eram copil ca, atunci cand ma voi casatori, numele meu se va schimba dupa al lui. Sigur ca lucrurile in ziua de astazi nu mai sunt asa de traditionaliste, insa dorinta mea a ramas. Nu-mi imaginez ca poreclele mele, "Branzica" si "Branzici" vor disparea instant, dar, de acum inainte, doamna Popescu va intra pe plansa. Colegele din echipa natioala chiar rad de mine si spun: "Uite, avem o junioara noua in echipa!
La scoala, cu bentita si pampoane Fotografii: Arhiva personala
Cum erai ca junioara, Ana? Lumea isi imagineaza scene ca in filmele texane, ca se bat oamenii pe acolo, or, nu e chiar asa. Mergeam la scoala, pe jos, cu colegii mei, Cristi si Dana, fara absolut nicio grija, de parca eram noi cei trei care speriau Rahova. Bine, eu eram si mai baietoasa de fel si nu-mi era frica de nimic. La scoala aveam o mare problema cu pampoanele, pentru ca, desi nu prea aveam par, mama se incapatana sa-mi faca doua codite si ma chinuia cu pampoanele si cu bentita alba. Sigur ca aveam si papusi acasa, pentru ca ai mei incercau sa construiasca o fet... Citeste intreg articolul pe adevarul.ro