Inaltarea Sfintei Cruci, singura sarbatoare in care se tine post aspru

Inaltarea Sfintei Cruci, cea mai veche dintre sarbatorile crestine, este singura cu post aspru si rugaciune ce apare atat in calendarul bizantin (ortodox si greco-catolic), cat si in cel latin, la data de 14 septembrie, in Capitala fiind organizata cu aceasta ocazie, sambata, o procesiune. Procesiunea se va desfasura in jurul parcului Nicolae Iorga, pe Calea Victoriei si strada Nicolae Iorga, si va fi urmata de un concert de muzica bizantina sustinut de corul Cuviosul Paisie de la Neamt, dirijat de teologul Bogdan Marin.

acum 99 luni (13 Sep 2014)

Inaltarea Sfintei Cruci, cea mai veche dintre sarbatorile crestine, este singura cu post aspru si rugaciune ce apare atat in calendarul bizantin (ortodox si greco-catolic), cat si in cel latin, la data de 14 septembrie, in Capitala fiind organizata cu aceasta ocazie, sambata, o procesiune.

Spre deosebire de alte sarbatori, Inaltarea Sfintei Cruci se cinsteste cu post pentru ca aduce aminte de patimile si moartea Mantuitorului pe Golgota.

Inaltarea Sfintei Cruci marcheaza si doua evenimente solemne: Aflarea Crucii si inaltarea ei in fata poporului de catre episcopul Macarie al Ierusalimului, la 14 septembrie 335, si aducerea Sfintei Cruci de la persi, in 629, in vremea imparatului bizantin Heraclius, care a asezat-o in Biserica Sfantului Mormant din Ierusalim.

Aceeasi sarbatoare aminteste de un moment semnificativ din viata Sfintilor Imparati Constantin si Elena: in ajunul luptei cu Maxentiu, un dusman al crestinilor (307-312), imparatul Constantin a avut o viziune: in plina zi, pe cer a aparut o cruce formata din stele, cu inscriptia "Prin acest semn vei invinge". In anul 335 dupa Hristos, Patriarhul a inaltat-o sa fie vazuta de tot poporul si de atunci, in fiecare an la 14 septembrie, se sarbatoreste acest eveniment. A doua denumire este legata de faptul ca, din aceasta zi, se crede ca serpii si alte reptile incep sa se retraga in ascunzisurile subterane, hibernand pana in primavara. La sate, inca se mai crede ca serpii, inainte de a se retrage, se strang mai multi la un loc, se incolacesc si produc o margica numita "piatra nestemata", ce ar folosi pentru vindecarea tuturor bolilor.

Potrivit altor traditii, de Ziua Crucii se strang ultimele plante de leac (boz, micsunele, matraguna, navalnic), care sunt duse, impreuna cu buchet de flori si busuioc, la biserica, pentru a fi puse in jurul crucii si a fi sfintite. Plantele astfel sfintite se pastreaza apoi in casa, la icoane sau in alte locuri ferite, fiind folosite pentru vindecare... Citeste intreg articolul pe romanialibera.ro