Romanii nu se supără că mai-marii țării o duc mai bine decat ei. Salariile de aproape 9 ori mai mari decat media lefurilor pe țară pe care le iau de la 1 august cei mai importanți demnitari nu ii enervează, nu ii determină să facă proteste sau să scrie petiții. Creșterile speciale de salarii și pensii pentru primii 50 de oameni in stat sunt un déjà-vu, un model tradițional care a funcționat mereu aici in ultimele două sute de ani și care nu a dus niciodată la raportarea veniturilor bugetarilor de top la lefurile medii. Klaus Iohannis nu s-a simțit jignit de explicația aliatului său și crede că "din rațiuni pur populiste nu s-a rezolvat pană acum această situație".

Sigur că demnitarii ar trebui să fie mai bine plătiți pentru că au cheltuieli de reprezentare mai mari decat muritorii de rand, dar și profesorii au nevoie de mai mulți bani, nu doar pentru cărți, ci chiar pentru supraviețuire. Sunt multe categorii de bugetari, nu toți clienți politici, care sunt oneste și care abia au bani să trăiască de la o lună la alta.

Din cate se vede la televizor, oficialii romani, atat de prost plătiți, au intotdeauna ceasuri și stilouri mai scumpe decat omologii lor din țări mult mai bogate și sunt adesea mai bine imbrăcați decat aceștia. Dar acest lucru se face in funcție de posibilitățile fiecărei țări și ținand cont de efectele secundare ale măririi salariilor și pensiilor in regim preferențial.

E adevărat că pentru a atrage profesioniști in posturi-cheie ale administrației statul trebuie să le poată oferi venituri similare cu cele pe care aceștia le primesc in mediul privat, numai că majorarea care a intrat in vigoare de la 1 august se referă mai puțin la tehnicieni și mai mult la funcții politice. Reversul ar putea fi o demotivare suplimentară a subalternilor, care nu primesc nimic deocamdată, dar trebuie să-și păstreze loialitatea și hărnicia pentru șefii lor, fă... Citeste intreg articolul pe romanialibera.ro