Imagini din drona cu ruina care adapostea odinioara evreii din Constanta. Sinagoga, unul dintre cele mai frumoase edificii
Evreii au incheiat marti, 19 decembrie, Hanuka - Sarbatoarea Luminii, in care timp de 8 zile, credinciosii din cultul mozaic aprind lumanari, unii de la altii, intr-un ritual similar Invierii la Pastele crestin. Sinagoga din Constanta este una dintre cele mai frumoase cladiri din Dobrogea, dar starea de degradare in care se afla de multi ani a determinat inchiderea sa.
Evreii au incheiat marti, 19 decembrie, Hanuka - Sarbatoarea Luminii, in care timp de 8 zile, credinciosii din cultul mozaic aprind lumanari, unii de la altii, intr-un ritual similar Invierii la Pastele crestin.
Mai trece o sarbatoare de iarna in care membrii comunitatii iudaice nu au unde sa celebreze Hanuka intr-un lacas de cult la Constanta. Ei spera ca de la anul sa demareze proiectul major de reabilitare a sinagogii situate in zona peninsulara a orasului, pe strada C.A.Rosetti.
Sinagoga din Constanta este una dintre cele mai frumoase cladiri din Dobrogea, dar starea de degradare in care se afla de multi ani a determinat inchiderea sa. Intregul centru vechi al orasului este, de altfel, o ruina pe care diferite proiecte edilitare incearca sa o cosmetizeze.
Constanta a avut doua sinagogi: aceasta aflata in ruina, ce este de rit askenaz, si alta de rit sefard ce se afla pe strada Mircea cel Batran, in apropierea Bisericii grecesti, care a fost daramata dupa cutremurul din 1977.
Sinagoga a fost construita in 1910, la initiativa comunitatii conduse de Pincu Sapira. Autorizatia de construire a fost eliberata pe 9 aprilie 1910, iar proiectul a fost dat spre realizare lui Anghel Paunescu. "Domnule primar, am onoarea a va ruga sa binevoiti a elibera cuvenita autorizare de a construi un templu israelit pe proprietatea comunitatii evreiesti din Constanta, strada Rosetti, colt cu Petru Rares", se scrie in cererea care exista la Arhivele Nationale Constanta. "Peretii vor fi din piatra sau de caramida lucrati cu mortar de var alb, hidraulic. Peretii hasnalelor vor fi de zid masiv, de 28 cm grosime, lucrati cu var hidraulic, cu ciment in interior, asemenea si fundul hasnalei. Ferestrele parterului se vor putea deschide in afara", sunt doar cateva din conditiile impuse in autorizatia de construire eliberata pe un an. Lipsa unor lucrari de intretinere si paza au dus in cele din u... Citeste intreg articolul pe adevarul.ro