Imagini de pe Marte, cu locul prabusirii modulului european Schiaparelli, parte a misiunii ExoMars. Ce n-a mers si care este scopul misiunii spatiale
Primele indicii, provenind atat de la semnalele radio captate de Giant Metrewave Radio Telescope (GMRT), o retea experimentala de telescoape, aflata in apropiere de Puna, in India, cat si de la sonda europeana Mars Express, aflata pe orbita lui Marte, sugereaza ca modulul Schiaparelli a realizat cu succes cele mai multe dintre etapele prevazute in cadrul coborarii sale de aproximativ sase minute prin atmosfera martiana. Savantii sunt de parere ca metanul, un element chimic care pe Terra este puternic asociat cu viata, ar putea sa provina pe Marte de la colonii de microorganisme care, fie au disparut cu milioane de ani in urma, lasand pungi de gaze inghetate sub scoarta planetei, fie de o serie de microorganisme care emit metan si care traiesc in continuare pe aceasta planeta. Acesta va fi primul vehicul construit de ESA care va detine capacitatea de a se deplasa pe suprafata lui Marte si de a efectua foraje in scoarta martiana pana la adancimi de doi metri, de a analiza apoi probele colectate si de a gasi eventuale molecule organice. Esecul partial al acestei etape a misiunii ExoMars, legat de amartizarea defectuoasa a modulului Schiparelli, vine dupa o alta misiune a ESA, Rosetta, care, desi a reusit performante istorice - prima sonda spatiala care a studiat in detaliu o cometa si prima care a reusit sa plaseze un aparat realizat de om pe suprafata unei comete - a fost oarecum umbrita de scurta "viata" a robotului Philae, pe suprafata cometei Ciuri, din cauza asolizarii intr-o regiune care nu a permis functionarea panourilor solare care il alimentau cu energie.
Modulul a incetat sa mai transmita date catre centrul de control al misiunii din Darmstadt, in Germania, cu circa un minut inainte de amartizarea planificata pentru miercuri, 19 octombrie. O serie de imagini realizate de sonda spatiala Mars Reconnaissance Orbiter (MRO) a NASA pare sa confirme ceea ce echipa misiunii ExoMars suspecta: Schiaparelli a avut parte de un impact violent cu solul martian. Imaginile obtinute de MRO arata o pata luminoasa pe suprafata lui Marte, ale carei caracteristici i-au facut pe specialistii ESA sa creada ca este vorba despre parasuta de 12 metri in diametru utilizata de Schiaparelli pentru franare la intrarea in atmosfera martiana. De asemenea, MRO a fotografiat o zona neagra pe suprafata lui Marte, de 15 pe 40 de metri, care este, cel mai probabil, locul impactului modulului cu solul.
Foto: NASA/JPL-Caltech/MSSS "Potrivit estimarilor noastre, Schiaparelli a cazut de la o altitudine cuprinsa intre 2 si 4 kilometri, ceea ce a facut ca impactul sa aiba loc la o viteza uriasa, mai mare de 300 de kilometri pe ora", au declarat vineri oficialii Agentiei Spatiale Europene. Cercetatorii din cadrul misiunii ExoMArs cred ca rezervoarele erau inca pline cu combustibil pentru ca datele primite inainte de impact arata ca retropropulsoarele folosite pentru a incetini viteza de coborare a modulului au functionat mai putin decat era prevazut. MRO va fotografia din nou locul prabusirii lui Schiaparelli saptamana viitoare, folosind de aceasta data camera HiRISE, de inalta rezolutie, care va oferi imagini mult mai detaliate. Joi, la o zi dupa ce modulul Schiaparelli a ajuns pe suprafata planetei rosii, ESA a anuntat, intr-o conferinta de presa, ca nu stie deocamdata daca modulul Schiaparelli "a supravietuit sau nu", impactului cu scoarta martiana, potrivit News.ro. "Nu suntem inca in masura sa descifram conditiile (...) in care modulul Schiaparelli a atins solul martian", miercuri, a declarat Andrea Accommazzo, directorul misiunilor spatiale din S... Citeste intreg articolul pe adevarul.ro