Ierni grele in Romania

Potrivit relatarilor vremii, mii de oameni cu sute de utilaje au pornit printre muntii de zapada, "croind pirtii mai intii pentru mijloacele de transport in comun, apoi spre magazinele alimentare, spre spitale". In data de 2 februarie 1986, tot in Scinteia se spunea ca "mii, zeci de mii de cetateni pensionari, elevi, gospodine au avut ieri o zi incarcata, de munca indirjita". De asemenea, este de datoria consiliilor populare de sector, a deputatilor ca, printr-un plus de organizare, printr-o mobilizare mai intensa a tuturor fortelor de care dispun (mecanice si umane) sa asigure desfasurarea in cele mai bune conditii a intregii activitati economico-sociale din Capitala".

acum 68 luni (20 Jan 2016)

De-a lungul anilor, Romania s-a confruntat cu ierni mai aspre, cu ger si zapada viscolita. Recordul depunerii de zapada in 24 de ore - 115,9 l/mp - s-a inregistrat la 3 februarie 1954, la Grivita. Cel mai gros strat de zapada din istoria masuratorilor ANM a fost consemnat la Calarasi: 173 cm, dar troienele au atins 2-5 metri in sud-estul si estul tarii, arata un documentar realizat de Agerpres. Ziarul "Romania Libera" scria, pe 4 ianuarie 1969, ca potrivit meteorologilor, "din gilceava unui anticiclon cu aerul rece polar, s-a nascut cumplita iarna care, vorba poetului, cerne norii de zapada". Ziaristii relatau ca "Bucurestiul a capatat infatisarea unei asezari arctice, iar pe cimpia din sud, nametii au ajuns de un stat de om" si ca "au intrat in actiune fortele Comandamentului de deszapezire". Potrivit relatarilor vremii, mii de oameni cu sute de utilaje au pornit printre muntii de zapada, "croind pirtii mai intii pentru mijloacele de transport in comun, apoi spre magazinele alimentare, spre spitale".

Pe 19 ianuarie, "Romania Libera" consemna: "Au trecut mai bine de doua saptamini de la ninsoarea abundenta care a invaluit in omat pasii noului an si iata ca Bucurestiul mai pastreaza din belsug urmele iernii. Chiar in centrul Capitalei, pe unele din marile artere de circulatie, mormanele de zapada stau si acum neridicate, iar foarte multe trotuare au devenit veritabile patinoare sau balti improvizate. Ca sa nu mai vorbim de turturii de gheata suspendati pe acoperisuri si balcoane. Am facut o sumara statistica a accidentelor de circulatie inregistrate in ultimele zile si am aflat cu acest prilej ca, in marea lor majoritate, se datoresc tocmai acestei absente gospodaresti in curatirea de zapada si gheata a orasului...".

Si in anul 1986 a avut loc o mare cadere de zapada in cele doua luni ale inceputului de an: ianuarie si februarie. Scinteia scria pe 23 ianuarie 1986 despre "o zapada, fara indoiala, vremelnica si ea in aceasta iarna cu dese suisuri si ... Citeste intreg articolul pe romanialibera.ro