Ierburi magice in credinta populara romaneasca. Planta culeasa de fecioare cu parul despletit si dezbracate

Ierburi magice in credinta populara romaneasca. Planta culeasa de fecioare cu parul despletit si dezbracate

De asemenea, menirea pe care plantele au avut-o intr-un episod religios contribuie la stabilirea numelui si a specificului acestora: "Lemnul Domnului", "Camasa lui Dumnezeu", "Iarba Tatalui", "Curelele de opinci ale Domnului Christos", "Mana Maicii Domnului", "Parul Maicii Domnului", "Parul Sfintei Marii", "Poalele Maicii Domnului", "Papucii Maicii Domnului", "Troscotul Maicii Domnului", "Floarea Patimirii", "Florile Pastilor", "Floarea Sfintei Treimi", "Rugul Raiului", "Golgota" sau "Coroana lui Isus", "Prescurele" etc. Multe dintre ele sunt cunoscute si sub alte nume, legate de personajele mitice care le patroneaza sau de practicile si credintele in care sunt implicate: , , , , , , , , , , , , , , , , (...)", mentioneaza istoricul Irina Nemeti in lucrarea "Regimul spatial al ierburilor magice in credintele populare romanesti".

acum 25 luni (16 Oct 2017)

Clasificarea plantelor ca bune si rele, conform credintei populare, se face in functie de diferite aspecte. De asemenea, menirea pe care plantele au avut-o intr-un episod religios contribuie la stabilirea numelui si a specificului acestora: "Lemnul Domnului", "Camasa lui Dumnezeu", "Iarba Tatalui", "Curelele de opinci ale Domnului Christos", "Mana Maicii Domnului", "Parul Maicii Domnului", "Parul Sfintei Marii", "Poalele Maicii Domnului", "Papucii Maicii Domnului", "Troscotul Maicii Domnului", "Floarea Patimirii", "Florile Pastilor", "Floarea Sfintei Treimi", "Rugul Raiului", "Golgota" sau "Coroana lui Isus", "Prescurele" etc. Astfel, asupra plantelor s-a exercitat un transfer de identitate umana, religioasa, ele fiind antropomorfizate si sacralizate. Sunt folosite in ceremonii specifice legate de anumite momente calendaristice, patronate de aceleasi personaje, ori in practici indreptate impotriva actiunilor nefaste ale acestora. Ele sunt elementele care compun un loc, avand imprimate caracteristicile acestuia si, in acelasi timp, contribuind la realizarea acestor caracteristici", arata istoricul Irina Nemeti. Cele mai folosite plante in obiceiurile satului Plantele intalnite cel mai frecvent in credinte si diverse practici sunt: alunul, busuiocul, graul, leusteanul, matraguna, mutulica = matraguna mica, pelinul, pelinita, sanzienele, usturoiul. Multe dintre ele sunt cunoscute si sub alte nume, legate de personajele mitice care le patroneaza sau de practicile si credintele in care sunt implicate: , , , , , , , , , , , , , , , , (...)", mentioneaza istoricul Irina Nemeti in lucrarea "Regimul spatial al ierburilor magice in credintele populare romanesti". Plantele care delimiteaza doua lumi Locul pe care il ocupa satul, care include si terenurile agricole, este considerat un loc bun. In mijlocul satului se afla biserica, iar protectia oamenilor de duhurile rele este asigurata. Spatiul aflat dincolo de hotarele satului este unul nefamiliar, neprotejat, primejdioase, un... Citeste intreg articolul pe adevarul.ro