House of cards de Republica Moldova. Cum s-a realizat manipularea secolului in cazul furtului miliardului de dolari

House of cards de Republica Moldova. Cum s-a realizat manipularea secolului in cazul furtului miliardului de dolari

> Analiza realizata de Dan Dungaciu, Petrisor Peiu* Este o diversiune, iar despre asta vom vorbi mai apasat in concluziile cercetarii, pentru ca nu ai nevoie de Raportul Kroll - fara sa contestam in niciun caz relevanta acestuia - pentru a vedea limpede si a putea cerceta nestingherit evenimentele, culpabilitatile sau eventuale vinovatii. Toate tranzactiile cu transfer de valuta in strainatate pe care le fac bancile comerciale din Republica Moldova sunt urmarite in timp real, pe durata desfasurarii lor, de catre salariatii BNM de la Directia de Supraveghere, cu scopul de a putea opri la timp tranzactiile suspecte. Printre acuzatiile pentru care fostul premier Vlad Filat a fost condamnat la inchisoare in cazul miliardului nu se gaseste niciuna legata efectiv de furtul miliardului, adica de transferul echivalentului unui miliard de dolari din rezervele Bancii Nationale in conturi ale unor companii off-shore, ci doar despre interventii pentru acordarea de de catre BEM firmelor unor apropiati ai sai, cum ar fi Caravita, credite care nu au mai fost restituite, sau luarea de mita de la Ilan Shor pentru a-l ajuta sa preia controlul asupra BEM in anul 2013. Nicio institutie din Republica Moldova nu a cerut sprijin sau asistenta tehnica de la autoritatile competente de pe plan international si in primul rand de la cele americane (autorizate de legislatia internationala sa urmareasca tranzactiile in dolari), adica de la FBI si Procurorul General al SUA. Incepand de la scoaterea in prim plan, ostentativa, a lui Ilan Shor ca singurul vinovat de furtul secolului, - desi Ilan Shor a fost executantul deciziilor, nu emitentul lor -, asocierea eronata in discursul public a fostului premier Filat cu furtul efectiv al miliardului (vina lui sta in alta parte), declaratii pompoase despre asa zise recuperari ale sumelor furate, ignorarea ostentativa a actiunilor autoritatilor sau transformarea Raportului Kroll intr-o chestiune sacrosanta, intangibila, in fata careia toate vocile trebuie sa taca - toate acestea sunt elementele unei manipulari de stat menite sa deturneze dezbaterea publica de la concluzia fireasca a oricarei investigatii de bun simt si pe care o reiteram in finalul cercetarii noastre. Tot ceea ce s-a intamplat incepand din anul 2013 in sistemul bancar din Republica Moldova a fost o actiune coordonata a unor grupuri private si a principalelor institutii ale statului, in primul rand Ministerul de Finante, Guvernul Republicii Moldova, Procuratura Generala si Banca Nationala a Moldovei, avand ca scop extragerea unei sume importante de bani din sistemul bancar si transferarea acesteia in strainatate, cu predilectie in legislatii off-shore, de unde sa fie extrem de greu, daca nu imposibil, de recuperat.

acum 36 luni (7 Feb 2018)

>

Analiza realizata de Dan Dungaciu, Petrisor Peiu*

Este o diversiune, iar despre asta vom vorbi mai apasat in concluziile cercetarii, pentru ca nu ai nevoie de Raportul Kroll - fara sa contestam in niciun caz relevanta acestuia - pentru a vedea limpede si a putea cerceta nestingherit evenimentele, culpabilitatile sau eventuale vinovatii.

Vom continua analiza noastra dedicata "furtului secolului" din Republica Moldova, incercand sa aducem noi sugestii si dovezii ca acesta a fost o afacere de stat, iar in aceasta parte secunda vom incerca sa identificam actorii implicati, institutiile care trebuie luate la intrebari, traseul sau lantul disparitiei banilor publici. Premierul Leanca si guvernatorul BNM Dragutanu pun in aplicare planul criminal

In anul 2014, in mod fraudulos, Guvernul Leanca impreuna cu conducerea Bancii Nationale a Moldovei (BNM) au hotarat sa scoata din conturile BNM suma de 13, 5 miliarde lei moldovenesti, pe atunci echivalentul unui miliard de dolari, iar banii sa-i dea "cu imprumut" bancilor comerciale cu probleme. Pentru aceasta, la data de 13 noiembrie 2014, Guvernul Leanca s-a intrunit intr-o sedinta secreta si a adoptat o hotarare tot secreta, prin care "creditul" ce urma a fi acordat celor trei banci, BEM, Banca Sociala, Unibank, sa fie acordat cu garantia de stat a Ministerului Finantelor. Adica in cazul in care cele trei banci nu restituiau imprumutul de un miliard luat de la BNM, atunci BNM urma sa recupereze banii de la Ministerul Finantelor, adica de la bugetul statului. Prin aceasta, Guvernul si BNM au incalcat si legislatia Republicii Moldova si acordurile internationale la care aceasta este parte si pe care s-a obligat sa le respecte. Bancile centrale atrag depozite ale bancilor comerciale si sunt autorizate sa acorde numai imprumuturi de urgenta, pe termen scurt si de valoare mica (de ordinul tranzactiilor zilnice medii) bancilor comerciale. Orice imprumut sau finantare a unei banci in dific... Citeste intreg articolul pe adevarul.ro