Generatia Marii Uniri, episodul 11. Cum a ajuns Alexandru Vaida Voevod intaiul premier al Romaniei Mari, in locul lui Iuliu Maniu

Generatia Marii Uniri, episodul 11. Cum a ajuns Alexandru Vaida Voevod intaiul premier al Romaniei Mari, in locul lui Iuliu Maniu

Tanarul deputat Alexandru Vaida Voevod, ales in Camera numai cu un an inainte, s-a ridicat impotriva actului lui Apponyi, pe care l-a "combatut nu numai din punctul de vedere national, ci si democratic si social, fiindca ele nu urmareau ridicarea nivelului cultural, ci frustrarea cetatenilor nemaghiari de posibilitatea de a putea prin ridicarea lor culturala, sa poata beneficia in concurenta libera pentru existenta, de aceiasi posibilitate ca fiii claselor privelegiate orasenesti", asa cum nota Vaida Voevod in "Memorii". 1918, fiind in alegerile din 1910, datorita metodelor puse in practica de contele Stefan Tisza, redusi la 3 deputati romani, iar slovacii la unul singur, sarbii si socialistii neavand nici un singur reprezentant, mi-a revenit mie sarcina onorifica a datoriei de a expune in plenul sedintei Camerei, hotararea partidului national roman, in cadrul unul discurs, ca refuzam de a recunoaste dreptul organelor oficiale ale Ungariei si ale Monarhiei Habsburgice, de a reprezenta, la conferinta de pace, interesele popoarelor acelui stat, in virtutea punctelor Wilson-iene (n.r. Eram, pentru ei, oameni de opozitie, straini de arta si beneficiile guvernarii, un fel de tarani maniaci, bieti boangheni declasati", isi amintea Vaida Voevod de primele impresii de pe scena politica romaneasca. Avand in vedere functiile pe care le detinea in aceasta perioada, Vaida Voevod a fost ales in delegatia romana la Conferinta de Pace de la Paris, in 1919, fiind totodata si unul dintre cei sapte delegati din grupul pentru Ardeal.

acum 26 luni (26 May 2018)

Tanarul deputat Alexandru Vaida Voevod, ales in Camera numai cu un an inainte, s-a ridicat impotriva actului lui Apponyi, pe care l-a "combatut nu numai din punctul de vedere national, ci si democratic si social, fiindca ele nu urmareau ridicarea nivelului cultural, ci frustrarea cetatenilor nemaghiari de posibilitatea de a putea prin ridicarea lor culturala, sa poata beneficia in concurenta libera pentru existenta, de aceiasi posibilitate ca fiii claselor privelegiate orasenesti", asa cum nota Vaida Voevod in "Memorii". Pana in 1918, cat a fost membru al legislativului de la Budapesta, in grupul roman, Vaida Voevod s-a opus tuturor initiativelor care lezau interesele transilvanenilor si a militat pentru o democratizare a politicii imperiului. De pilda, in acest context, a militat pentru adoptarea unei legi electorale de care sa beneficieze si cetatenii "desmosteniti si scosi din cadrele constitutionale ale vietii statale", precum si femeile.

Purtatorul de cuvant al romanilor la Budapesta

Postura sa in parlamentul maghiar i-a facilitat un rol insemnat in timpul miscarilor nationale din anul 1918. De pilda, pe 12 octombrie 1918, cand Comitetul Executiv al PNR, reunit la Oradea, a hotarat ca natiunea romana din Austro-Ungaria sa-si aleaga "asezarea ei printre natiunile libere", Alexandru Vaida Voevod a fost cel desemnat sa citeasca aceasta rezolutie in parlament: "La 18 oct. 1918, fiind in alegerile din 1910, datorita metodelor puse in practica de contele Stefan Tisza, redusi la 3 deputati romani, iar slovacii la unul singur, sarbii si socialistii neavand nici un singur reprezentant, mi-a revenit mie sarcina onorifica a datoriei de a expune in plenul sedintei Camerei, hotararea partidului national roman, in cadrul unul discurs, ca refuzam de a recunoaste dreptul organelor oficiale ale Ungariei si ale Monarhiei Habsburgice, de a reprezenta, la conferinta de pace, interesele popoarelor acelui stat, in virtutea punctelor Wilson-iene (n.r.

... Citeste intreg articolul pe adevarul.ro