GALERIE FOTO: Turul bisericilor de lemn din Maramures: In Surdesti, se afla lacasul de cult cu o turla uriasa, de 54 metri
Lacasurile de cult din nordul tarii imbina influente bizantine, baroce si traditionale romanesti, iar unele dintre solutiile de construire au fost deosebit de ingenioase. Insuccesul acestor incercari a fost determinat de faptul ca multi romani, care au adoptat ritul bizantin si limba liturgica slavona, percepeau ritul latin, folosit de maghiarii si de germanii colonizati in Transilvania drept un element de alteritate. Lacasul de cult are un turn urias, din lemn de stejar, inalt de 54 de metri, inaltime calculata de la plafonul pronaosului deasupra caruia a fost construit. Altarul a fost pictat de Stefan Zugravul, naosul de mesterul Stan, iar pronaosul de catre un discipol al acestuia din urma, potrivit istoricilor de arta care au analizat icoanele pastrate pe peretii din interiorul bisericii. Un al treilea element care confera un farmec aparte acestei biserici de lemn de stejar si gorun din nordul Romaniei este dat de acoperisul cu doua stresini, care acopera intr-un mod unitar inclusiv altarul, care este situat intr-o absida poligonala. Legenda bisericii cu semiluna din Poienile Izei In legatura cu biserica de lemn din Poienile Izei exista o legenda locala, provocata de prezenta unei semilune de metal sub crucifixul care incununeaza turnul lacasului de cult.
Lacasurile de cult din nordul tarii imbina influente bizantine, baroce si traditionale romanesti, iar unele dintre solutiile de construire au fost deosebit de ingenioase.
Bisericile de lemn din Maramures aflate pe lista UNESCO se numara printre cele mai frumoase monumente din aceasta parte a Europei. Ele sunt expresia unei sinteze culturale unice, aparuta in Transilvania dupa integrarea in lumea habsburgica, integrare care a adus in spatiul maramuresean influente artistice caracteristice Europei Centrale si Meridionale si care au fost acceptate in arta sacra romaneasca dupa crearea Bisericii Greco-Catolice. Romanii ardeleni nu mai erau doar populatia "tolerata" de "natiunile" privilegiate ale Transilvaniei, ci erau urmasii romanilor, cei care stapanisera odinioara lumea.
Aparitia Bisericii Greco-Catolice i-a pus pe romanii care adoptasera aceasta confesiune pe picior de egalitate cu religiile "recepte": romano-catolica, lutherana, calvina si unitariana. In Evul Mediu, cei mai multi nobili romani erau catolici, precum Regele Matia Corvin al Ungariei, conducatorul ultimei cruciade, Iancu de Hunedoara, cancelarul Ungariei, Nicolaus Olahus, dar si reprezentantii familiilor Ban/Banffy sau Candea/Kendeffy.
Au existat numeroase incercari de unire religioasa, care insa nu au avut succes pe termen lung, precum Unirea de la Ferrara - Florenta. Insuccesul acestor incercari a fost determinat de faptul ca multi romani, care au adoptat ritul bizantin si limba liturgica slavona, percepeau ritul latin, folosit de maghiarii si de germanii colonizati in Transilvania drept un element de alteritate.
In urma Unirii de la 1700, romanii au putut adopta credinta catolica si sa isi pastreze ritul bizantin. Traditia bizantina si cea post-bizantina s-au deschis astfel unor influente culturale occidentale, de tip baroc. Locul unde acest fenomen s-a manifestat cu vigoare si pentru prima data a fost Maramuresul, deschis mai timpuriu curentelor de idei gene... Citeste intreg articolul pe romanialibera.ro