"Furtuna perfecta" a distrus civilizatiile Epocii de Bronz: "Cu toata tehnologia noastra, nu suntem imuni la asa ceva nici acum"

"Furtuna perfecta" - o serie de dezastre naturale cu o succesiune rapida Profesorul sustine ca o serie de secete, de foamete, de schimbari climaterice, de cutremure, invazii si razboaie civile, care au avut loc intre 1225 i.Hr. O analiza recenta a polenului descoperit intr-o mostra luata din Marea Galileei de cercetatorii de la Universitatea din Tel Aviv si de cei de la Universitatea din Bonn a demonstrat ca anii dintre 1250 si 1100 i.Hr.

acum 60 luni (15 Apr 2015)

Egiptenii antici, babilonienii, micenienii si minoicii erau societati mari, interconectate in urma cu 3.200 de ani. Astfel, colapsul uneia le-a afectat si pe celelalte avand loc un efect de domino, sustine profesorul Eric Cline, directorul Institutului Arheologic din cadrul universitatii americane "George Washington". "Furtuna perfecta" - o serie de dezastre naturale cu o succesiune rapida Profesorul sustine ca o serie de secete, de foamete, de schimbari climaterice, de cutremure, invazii si razboaie civile, care au avut loc intre 1225 i.Hr. Si 1177 i.Hr., intr-o succesiune rapida, ar fi fost de vina pentru distrugerea acestor civilizatii. Cred ca civilizatiile de la finalul Epocii de Bronz au fost pur si simplu incapabile sa scape de . Economiile si culturile infloritoare din acea perioada, care se intindeau din Grecia in Egipt si Mesopotamia, au incetat pur si simplu sa existe. Rutele de comert au fost abandonate, la fel si sistemele de scriere, tehnologia avansata sau arhitectura monumentala", declara profesorul Cline pentru "Haaretz". "Oamenii Marii" ar fi fost invinuiti pe nedrept pentru distrugerea civilizatiilor Inainte de teoria profesorului Cline, se credea ca de vina pentru distrugerea acestor civilizatii ar fi un fel de pirati denumiti "Oamenii Marii". Acest popor nomad a fost invinuit ca a invadat si distrus mari parti din Egiptul Antic, din Micena sau din regatul Mitanni. Desi raidurile lor au reprezentant o amenintare majora, la mijloc s-au aflat forte mai mari, este de parere prof. O analiza recenta a polenului descoperit intr-o mostra luata din Marea Galileei de cercetatorii de la Universitatea din Tel Aviv si de cei de la Universitatea din Bonn a demonstrat ca anii dintre 1250 si 1100 i.Hr. Tablete de lut descoperite in Afek (Israel), in Huttusa (Turcia), in Emar (Mesopotamia) si in Ugarit (Siria) sugereaza si ele ca zona a fost lovita de o seceta puternica. "Daca s-a intamplat o data, se poate intampla din nou" Profesorul Cline spune ca fiecare din... Citeste intreg articolul pe adevarul.ro