FOTO Tanarul din Oltenita care face cladirile "sa zambeasca", dupa ce a renuntat la Politehnica pentru desen

FOTO Tanarul din Oltenita care face cladirile

La 20 de ani, Sergiu Androne, din Oltenita, parea ca-si stie deja drumul in viata, ca planul pentru viitor este deja facut, fiind student la Universitatea Politehnica din Capitala. Sute de lucrari, cu tehnici diferite Sergiu are in "portofoliu" peste 300 de lucrari, realizate cu diferite tehnici si pe materiale diverse: picteaza in culori acrilice, in ulei, cu pensula, spray, creion sau tus, pe panza, pe ziare sau pe zidurile cladirilor din oras.

acum 91 luni (28 Aug 2015)

La 20 de ani, Sergiu Androne, din Oltenita, parea ca-si stie deja drumul in viata, ca planul pentru viitor este deja facut, fiind student la Universitatea Politehnica din Capitala. Am in sange desenul si nimic nu ma mai poate opri sa-mi urmez visul, acela de a urma Universitatea Nationala de Arte din Bucuresti. Vreau sa-mi perfectionez stilul de lucru si sa reusesc sa devin cunoscut in toata tara, sa am expozitii, sa fiu apreciat.

Crede cu tarie ca micul port de pe malul Dunarii a cantarit mult in decizia sa de a-si schimba cursul vietii, fiindu-i mereu sursa de inspiratie pentru lucrarile sale.

Sute de lucrari, cu tehnici diferite

Sergiu are in "portofoliu" peste 300 de lucrari, realizate cu diferite tehnici si pe materiale diverse: picteaza in culori acrilice, in ulei, cu pensula, spray, creion sau tus, pe panza, pe ziare sau pe zidurile cladirilor din oras.

Cu talent, cu imaginatie si cu spray-ul in mana, Sergiu Androne a schimbat fata unei cladiri triste din orasul in care locuieste: Clubul Copiilor din Oltenita. "Am fost privilegiat pentru ca am putut sa realizez graff-ul de pe cladirea de la Clubul Copiilor. Cunoscandu-le pe doamna profesor Cati Mitran, cea care m-a invatat tainele picturii si mi-a slefuit talentul la desen, si pe doamna director Mirela Constantin, am avut libertatea de a face sa zambeasca o bucata stearsa dintr-o cladire. Doua zile am lucrat pentru a realiza acest graffiti, dar am avut multumirea ca am adus zambetul pe chipurile copiilor de acolo si am inviorat un perete banal", povesteste tanarul.

Un toc de hartie pentru un dinozaur

Isi aduce aminte ca a inceput sa cocheteze cu desenul dintr-o joaca, dupa ce a vizionat un documentar cu dinozauri. Incercam din rasputeri sa redau forma acelor creaturi misterioase pe foaie, cred ca in acea zi am consumat un toc de hartie. Mi-am dat seama ca e ceea ce ma d... Citeste intreg articolul pe adevarul.ro