FOTO Slatina, una dintre cele mai vechi asezari de pe teritoriul Romaniei. De unde vine denumirea orasului ridicat in forma de amfiteatru in stanga Oltului

FOTO Slatina, una dintre cele mai vechi asezari de pe teritoriul Romaniei. De unde vine denumirea orasului ridicat in forma de amfiteatru in stanga Oltului

Orasul este amplasat in forma de amfiteatru, in care zonele joase (din sud-vest-sud), respectiv lunca propriu-zisa a raului Olt, se incadreaza la altitudini de pana la 130-135 de metri, iar in zonele mai inalte (in nord), terasa medie a raului Olt ajunge chiar la o altitudine de 172 de metri. Unii locuitori ai Slatinei isi amintesc si azi de loviturile de tun care distrugeau satele Mihaesti de Sus si de Jos, de salvele executiei taranilor din Valcele si Radomiresti, de convoaiele de arestati carora li se adauga si profesorul Tiberiu P. Primul bloc ridicat la Slatina a fost botezat "Cozia" si exista si in prezent, fiind amplasat vizavi de Gelateria "La Albanezi" din Centrul Istoric (cu trei etaje), dupa care, la distanta de cativa ani, i-au urmat alte doua blocuri tot cu cate trei etaje, construite astfel: unul langa actualul sediu al Inspectoratului de Politie Judetean si, respectiv, vizavi de sediul Trezoreriei Slatina (bulevardul Nicolae Titulescu). In anul 1961 se construiesc si primele blocuri de locuinte "de anvergura" - cu o capacitate de 120 de apartamente, acestea fiind ridicate in centrul orasului, pe actualul bulevard Alexandru Ioan Cuza, vizavi de sediul Consiliului Judetean Olt si Prefectura Olt. De asemenea, pe platforma industriala a urbei functionau: Intreprinderea de Aluminiu, Intreprinderea de Piese Turnate din Aluminiu si Pistoane Auto, Intreprinderea de Utilaj Alimentar, Intreprinderea de Rulmenti, Intreprinderea "Textila", Intreprinderea de Morarit, Panificatia si Produse Fainoase, Intreprinderea de Tevi.

acum 109 luni (6 Mar 2015)

Orasul este amplasat in forma de amfiteatru, in care zonele joase (din sud-vest-sud), respectiv lunca propriu-zisa a raului Olt, se incadreaza la altitudini de pana la 130-135 de metri, iar in zonele mai inalte (in nord), terasa medie a raului Olt ajunge chiar la o altitudine de 172 de metri.

Potrivit reprezentantilor Muzeului Judetean Olt, descoperirile arheologice facute in ultimii zeci de ani au scos la iveala prezenta Omului in aceasta zona si in imprejurimile orasului Slatina inca din paleolitic. Uneltele din silex, cioplite, incadrate tipologic in "cultura de prund", s-au descoperit pe Valea Oltului, Valea Muierii, Valea Darjovului, la Clocociov, Cireasov si in apropierea orasului - la Curtisoara.

In perioada de tranzitie de la neolitic, la epoca bronzului, in zona orasului s-au asezat triburi de pastori purtatori ai culturii Cotofeni, ale caror asezari sezoniere s-au descoperit in cartierul Clocociov si la Strehareti. La inceputul epocii bronzului, pe teritoriul Slatinei locuiau triburile culturii Glina venite din centrul Munteniei, care au impins spre nord vest triburile Cotofeni din perioada de tranzitie. Din perioada mijlocie pana la sfarsitul epocii bronzului, zona Slatinei este locuita de catre comunitatile culturii Verbicioara, ale caror urme au aparut pe strada Pitesti, pe panta stanga a Sopotului si in strada Oituz. Insa, pe timpul lui Septimius Severus, partea de vest a Munteniei, care cuprindea si zona Slatinei, intra din nou in componenta Imperiului Roman.

De unde vine numele "Slatina"

Vestul Munteniei nu a ramas prea mult timp sub stapanire romana deoarece, in timpul domniei lui Filip Arabul si sub presiunea puternicului atac al carpilor din anul 245 e.n., granita a fost retrasa din nou pe malul drept al Oltului. Dupa retragerea administratiei romane din Dacia din 271 e.n., asa cum au dovedit cercetarile arheologice, cele doua asezari de la Strehareti si Clocociov si-au continuat existenta. VI-X si a t... Citeste intreg articolul pe adevarul.ro