FOTO. Pe glasul rotilor de tren pana la Mediterana. O calatorie Bucuresti-Salonic: Cat costa biletul, cat dureaza drumul si cum saboteaza bulgarii garnitura romaneasca | REPORTAJ ROMANIA LIBERA

Un bilet dus-intors cu Tarom (singura companie care opereaza curse directe Bucuresti-Salonic) costa peste 220 de euro, iar situatia se complica si mai mult atunci cand vine vorba de grupuri de peste 10 persoane, companiile aeriene, fie de linie sau low-cost, percepand tarife mult mai mari. O alta categorie de clienti fideli ai transportului feroviar este reprezentata de cei care au multe bagaje, pentru ca in tren nu exista limita nici de kilograme, nici de volum, spre deosebire de avion (unde platesti pentru fiecare kilogram in plus) sau masina (unde spatiul din portbagaj este limitat). Inca din start, de la Bucuresti la Giurgiu garnitura face nu mai putin de doua ore, din vina autoritatilor romane care de 12 ani nu au reusit sa repare podul prabusit de la Gradistea, asa ca trebuie sa ocoleasca pe la Videle. O veste buna vine insa de la granita de est: trenul Prietenia Bucuresti-Chisinau si-a reluat circulatia zilnica de la 1 august, dupa ce timp de doi ani circulase o data la doua zile, din cauza faptului ca societatea feroviara moldoveneasca ramasese cu un numar insuficient de vagoane.

acum 83 luni (11 Aug 2017)

Inca de vara trecuta, CFR Calatori a reluat ruta feroviara directa Bucuresti-Salonic.

A-ti petrece vacanta in Grecia a devenit deja, de mai bine de un deceniu, o obisnuinta pentru romani.

De vara trecuta, insa, avem la dispozitie si modul de transport feroviar - un tren direct care pleaca din Gara de Nord si isi incheie parcursul la Salonic. Reporterii "Romaniei libere" au vrut sa vada la fata locului cum circula acest tren, care sunt conditiile oferite de CFR Calatori si ce avantaje si dezavantaje are calatoria pe sine fata de cea pe sosea sau in aer. Garnitura romaneasca este formata dintr-un vagon de dormit, unul cuseta si unul de clasa a doua. Acestora li se adauga un vagon cuseta turcesc, cu destinatia Istanbul, si doua vagoane de clasa a doua - unul romanesc si unul bulgaresc - care se opresc la Sofia. In schimb, vagoanele romanesti sunt de generatie mult mai noua, dotate cu instalatie de aer conditionat (care si functioneaza) si cu prize.

Cum calatorim la cuseta, insotitorul de vagon ne inmaneaza setul de lenjerie, spalat, dezinfectat si sigilat in punga de plastic. Aici, fiecare calator isi face patul, spre deosebire de vagonul de dormit, unde il gasesti gata facut odata ce te-ai urcat in tren. Asta pentru ca insotitorii de la vagoanele cuseta si de dormit nu mai au voie sa vanda cafea, apa sau bere, cum faceau inainte, pentru ca nu au fost inca dotati cu case de marcat fiscale. Cum nici vagon-restaurant nu exista in compunerea trenului, suntem nevoiti sa mancam "din traista" conservele pe care le-am cumparat de la magazinul din gara.

Zbantuiala in tren, bucuria copiilor

Chiar daca nu a fost promovat foarte mult, trenul nu duce lipsa de musterii: vagonul de dormit este ocupat 100% de un grup de copii, iar in cel cuseta peste 60% din paturi sunt pline. Si totusi, de ce ar alege insotitorul unui grup de copii sa-i duca cu trenul pana in Grecia, din moment ce ar putea alege avionul, la care biletele nu ar fi ... Citeste intreg articolul pe romanialibera.ro