Text de Loreta Popa

Daca ar fi trait, Ovidiu Iuliu Moldovan, unul dintre profesionistii rigurosi ai actoriei, o personalitate foarte discreta, ar fi implinit 75 de ani pe 1 ianuarie 2017. A murit, la varsta de 66 de ani, in urma cu noua ani.

Actorul Ovidiu Iuliu Moldovan si-a ales cu grija rolurile si a jucat doar in filmele si spectacolele celor mai mari regizori romani. Inainte de Institutul de Teatru, a facut doi ani de filosofie. A avut o inteligenta nativa dublata de un studiu meticulos si de o munca sisifica. Cand avea 3 ani, tatal lui, ofiterul Iuliu Moldovan, implicat in faptele de la Oarba de Mures, a disparut in imprejurari ciudate in 1944. Mama si-a luat fiul si a pleacat la Turda sa scape de primejdie.

Actorul a dat interviuri cu parcimonie, dar intr-unul dintre acestea vorbea despre tatal sau ca despre unul dintre cei 40 de martiri transilvaneni care au pierit in septembrie 1944, impuscati alaturi de alti 130 de evrei la 15 kilometri de oraselul Sarmasul de Campie. Cu numai patru ani mai inainte au avut loc istoricele atrocitati comise de maghiarii horthysti la Moisei, Ip si Traznea.

Familia sa visa ca el sa devina medic, insa, in ultimul an de liceu are loc o intalnire care ii hotaraste destinul. A vazut spectacolul dupa piesa "Domnisoara Nastasia" cu Tanase Cazimir, in rolul Vulpasin, de 20 de ori.

A absolvit Institutul de Arta Teatrala si Cinematografica din Bucuresti, promotia 1964, la clasa profesorilor Pop Martian si Octavian Cotescu. Atat de talentati incat trecerea prin cei patru ani de studiu a fost ceva minunat. Furau unul de la altul farmec, bucurie, tot ce se putea. Fugeau in ajunul examenelor sa se vada unii pe altii, acesta era trendul pe atunci: solidaritate de breasla, iubire si comuniune. In anul IV a avut productia de licenta "Cum va place", de Shakespeare. Era un an de cotitura in teatrul romanesc si stacheta era f... Citeste intreg articolul pe adevarul.ro