FOTO Locuri din Alba care amintesc de executii si torturi: tragerea in furca, zdrobirea trupului cu roata

FOTO Locuri din Alba care amintesc de executii si torturi: tragerea in furca, zdrobirea trupului cu roata

De la spanzuratoarea din Cetate, la cea de pe "Dealul furcilor" O prima mentine legata de locul de executie din vechiul oras Alba Iulia avem de la cronicarul Samoskozi. Cand se executa un biet pacatos functia de calau este indeplinita de un tigan, caci lepadaturile astea de tigani sunt folosite in Ungaria si Transilvania la astfel de slujbe. Era in afara orasului, aproape de o artera principala de comunicatii, ce lega orasul Alba Iulia de podul de peste Mures din cartierul Partos la intrarea in oras dinspre Sebes, si era intr-o pozitie dominanta vizibil de la o departare de peste un kilometru", sustine istoricul citat.

acum 95 luni (18 Jan 2015)

Locurile unde se punea in practica pedeapsa capitala erau amenajate in piete publice, la intrarea in orase sau in locuri vizibile situate de-a lungul cailor principale de comunicatii.

In unele localitati din Transilvania s-au pastrat pana astazi toponime care amintesc de existenta in evul mediu a unor locuri de tortura si executie. "In judetul Alba, se afla in Alba Iulia un , la Sard o , intre Ighiu si Bucerdea o , la Sancel, langa Blaj, un alt , iar la Sugag un loc numit " si cu siguranta mai sunt multe asemenea toponime in localitatile Transilvaniei", explica istoricul Gheorghe Anghel.

De la spanzuratoarea din Cetate, la cea de pe "Dealul furcilor"

O prima mentine legata de locul de executie din vechiul oras Alba Iulia avem de la cronicarul Samoskozi. In 1601 a fost prins si adus in oras Banul Mihalcea,pentru a fi torturat si executat: "iar in cele din urma trupul Banului Mihalcea a fost aruncat in Alba Iulia, intr-o groapa cu pietri in campia unde a fost tabara (lui Basta), langa Alba Iulia in locul targului vechi, langa cetate, de unde l-au scos cainii si l-au mancat", nota cronicarul.

Din lucrarea "Calatori straini despre Tarile Romane," aflam de germanul Konrad Iacob Hiltebrand, care a poposit mai mult timp la Alba Iulia in anii 1656 si 1658. daramata dupa 1711, din ordinul austriecilor, pentru a ridica fortificatia ce se pastreaza si astazi), se afla o spanzuratoare din lemn, de care atarna in fiecare zi de targ saptamanal cate un roman. "Funia de care era spanzurat avea o lungime de un cot. Romanii rabda bucurosi astfel de supliciu zicand ca Mantuitorul lor a fost spanzurat pe cruce, numai sa nu fie trasi in teapa lucru obisnuit in Transilvania, unde se poate gasi la intrarea in aproape fiecare sat sau targ asemenea bieti pacatosi trasi in teapa... Cand se executa un biet pacatos functia de calau este indeplinita de un tigan, caci lepadaturile astea de tigani ... Citeste intreg articolul pe adevarul.ro