(...) Pe primul plan se situeaza relatiile de ordin economic si de interes comercial, care intre Moldova si Transilvania au atins o asemena intensitate incat in timpul domniei lui Alexandru cel Bun (1400-1432) s-au acordat privilegii negustorilor transilvaneni care vizitau voievodatul de la rasaritul Carpatilor", scrie academicianul Marius Porumb, in brosura despre biserica de la Feleac, numita "Biserica Arhiepiscopala din Feleac, ctitoria lui Stefan cel Mare". Voievodul moldovean semna un tratat cu Matia Corvin, iar in urma acestui act Stefan cel Mare capata proprietati in Transilvania, adica doua domenii: Ciceu si Cetatea de Balta impreuna cu numeroase sate. sa faca bunatatea sa se apropie de aceasta tara" ca sa o apere de pericolul otoman.

In acest context apar doua episcopii romanesti la Vad si Feleac, sprijinite material si moral de domnul Moldovei si urmasii sai. (foto dreapta, credit foto: Marius Porumb)

Primul episcop al Feleacului este un Marcu, apoi al doilea Danciu-Daniil (amintit intr-un set de documente din secolul al XVI-lea). Acesta din urma a ridicat biserica de piatra cu hramul Sfanta Paraschiva inlocuind biserica de lemn a satului. In 1488, episcopia devine arhiepiscopie, iar 10 ani mai tarziu, in 1498, mitropolie - fapt amintit intr-o inscriptie pe o ferecatura de carte, daruita de Isac Vistiernicul, unul dintre curtenii credinciosi ai lui Stefan cel Mare.

Biserica de la Feleac, cu hramul Sfanta Paraschiva, a fost ridicata pe o colina ce permite o vedere spre drumul ce duce la Cluj.

"Elementele de sculptura in piatra - ogivele, cheile de bolta, (...), cele doua portaluri bogate profilate duc la concluzia subliniata de Vasile Dragut ca voievodul ctitor a recurs la serviciile unui atelier de constructori din Cluj, preocuparea pentru o executie de calitate fiind justificata de calitatea de resedinta mitropolitana a bisericii din Feleac", sustine Marius Porumb.

Interior din biserica de la Feleac... Citeste intreg articolul pe adevarul.ro