Potrivit etnografilor salajeni, pana sa se imprumute de la germani moda bradului, casele romanilor se impodobeau, de Craciun, cu un soi de aranjamente realizate in special din scai ori vasc, dar si impletituri din trestie sau nada, din panusi sau din boabe de fasole insirate pe ata si agatate in cuiul in care era prinsa, pe vremuri, lampa ce lumina casele romanilor inainte de aparitia curentului electric. "Inainte de brad, in satul traditional romanesc si in cel salajean, pomul de Craciun era facut din impletituri din trestie sau nada, din panusi sau din boabe de fasole insirate pe ata sau pe sarma, ce se agatau in cuiul in care era prinsa si lampa in grinda", povesteste etnologul.

"Stramosii bradului de Craciun", reconstituiti de etnografii Muzeului Judetean de Istorie si Arta Zalau, sunt expusi pentru curiosi la Galeria de Arta "Ioan Sima", in cadrul expozitiei "Acasa, de Craciun". Expozitia recreaza, de altfel, intreg contextul Craciunului din satul traditional, de la casele impodobite distinct, de sarbatoare, la atmosfera speciala data de colindatori. Dincolo de expunerea unor piese valoroase din colectia de etnografie a muzeului zalauan, se incearca o incursiune in memoria colectiva a satului traditional salajean, prin intermediul careia sa se poata reconstitui pentru public - dar mai ales pentru copiii care, probabil, nu au vazut niciodata un Craciun la tara - atmosfera calda a unei mari sarbatori", spun etnografii zalauani.

Astazi, locul aranjamentelor rustice, casele se impodobesc de Craciun cu brazi, artificiali sau naturali, in functie de gusturi si de posibilitati. Potrivit Cameliei Burghele, traditia cere ca bradul sa fie impodobit de copii in Ajun de Craciun si sa fie tinut pana dupa Boboteaza, dupa ce trece "popa cu Crucea". ... Citeste intreg articolul pe adevarul.ro