In 1930 Brasovul era renumit pentru sporturile de iarna si cateva fabrici. Situatia avea insa sa se schimbe radical, iar orasul nu a fost afectat de marea criza economica din perioada interbelica.

Intre 1928 si 1938 s-au construit cele mai multe cladiri la Brasov, majoritatea fiind si astazi in picioare. S-au cheltuit atunci 60 de milioane de lei. Alte 32 de milioane de lei s-au folosit pentru asfaltarea drumurilor, iar alte 25 de milioane pentru retele de canalizare, fantani si captarea de izvoare.

Gara a fost construita in 1873, iar la inceputul secolului actualul parc era un maidan, unde se stringeau carutele negustorilor, in zi de targ. Piata Sfatului se numea Targul Graului, si era plina de tonete cu zarzavat la care vindeau taranci. Tot acolo, pe Sirul Graului, era Corso, unul din locurile preferate de plimbare ale brasovenilor. In alta parte era piata de peste, unde se gaseau din belsug bucati de nisetru, morun, stiuci si cega. Lumea buna se plimba pe aleea din Livada Postei, intre Rectoratul de acum si Biblioteca Judeteana. Foto Brasovul de pe vremea bunicilor. FOTOcasasfatului.ro

In 1930 in Brasov erau peste 4.500 de firme, iar economia duduia. Orasul avea 6.589 de cladiri si o populatie de 59.234 de persoane.

Dezvoltare si in comunism

Brasovul s-a dezvoltat si in peioada comunistilor cand au aparut marile fabrici de stat: Steagu Rosu, Tractorul, Hidromecanica si Rulmentul. Aici au lucrat pana la revolutie peste 100.000 de oameni, iar Brasovul a fost considerat unul dintre cele mai importante orase industriale ale tarii.

De la industrie la turism

Brasovul s-a dezvoltat mult si dupa 1990. Are un PIB/cap de locuitor de peste 43.000 de lei, datorat investitiilor masive pe care le-au facut strainii in unitatile de productie a componentelor auto. In judetul Brasov sunt inregistrate peste 20.000 de firm... Citeste intreg articolul pe adevarul.ro