FMI si CE au acceptat cererile Guvernului privind deficitul
Surse media sustin ca Guvernul ar fi convins FMI si Comisia Europeana sa accepte un deficit cash si ESA de 1,4% din PIB, la care urmeaza sa se adauge sume dedicate finantarii fortelor armate si cofinantarii proiectelor europene. Ca urmare si luand in considerare experienta anilor trecuti (in 2012 deficitul cash a fost de 2,5% din PIB, iar deficitul ESA a fost de 3% din PIB), pentru a atinge un deficit ESA de 1,4% din PIB Romania ar fi trebuit sa aiba sub 1% din PIB deficit cash.
Surse media sustin ca Guvernul ar fi convins FMI si Comisia Europeana sa accepte un deficit cash si ESA de 1,4% din PIB, la care urmeaza sa se adauge sume dedicate finantarii fortelor armate si cofinantarii proiectelor europene.
Partea romana ar fi obtinut in urma negocierilor cu finantatorii internationali, anume FMI si Comisia Europeana, o tinta de deficit de 1,4% din PIB, plus o derogare destinata cofinantarii proiectelor europene si cheltuielilor militare, au declarat pentru HotNews.ro surse apropiate discutiilor. Acceptul vine dupa ce FMI si CE au solicitat partii romane atingerea unui deficit pe cash de 0,9% din PIB, potrivit declaratiilor facute la finele saptamanii trecute de catre ministrul delegat pentru Buget, Darius Valcov.
Argumentul FMI si al Comisiei Europene (CE) este ca nu mai trebuie sa existe o diferenta intre deficitul pe ESA (unde acesta nu este calculat pe baza platilor efective realizate intr-un an, ci pe baza angajamentelor de plata si a termenelor legale pentru achitarea obligatiilor) si cel pe cash (care cuprinde cheltuielile efectuate), asa cum s-a intamplat in anii anteriori. Ca urmare si luand in considerare experienta anilor trecuti (in 2012 deficitul cash a fost de 2,5% din PIB, iar deficitul ESA a fost de 3% din PIB), pentru a atinge un deficit ESA de 1,4% din PIB Romania ar fi trebuit sa aiba sub 1% din PIB deficit cash.
Insa, dupa cum a subliniat si ministrul pentru Buget, incepand din 2013 deficitul cash a fost egal cu cel ESA si, ca urmare, astfel de masuri de precautie din partea FMI si CE nu isi mai au rostul.
"Noi mai dorim doua lucruri, amandoua importante: in primul rand, promisiunea facuta Romaniei, ca tara de granita cu Ucraina, de a avea dreptul de a-si mari cheltuielile de aparare cu 0,3% din PIB sa fie respectata. ... Citeste intreg articolul pe romanialibera.ro