Florin Grozea, scrisoare deschisa catre Andrei Plesu

Florin Grozea, scrisoare deschisa catre Andrei Plesu

> Domnule Andrei Plesu, Numele meu este Florin Grozea si sunt la fel de departe de generatia dumneavoastra precum sunt de departe de generatia care a facut hit din melodia "Despacito". Imi aduc bine aminte cum bombaneau parintii si bunicii nostri cind ne vedeau petrecind "salbatic" pe ritmuri de Samba si Cha-Cha, ca sa nu mai vorbesc de Rock si Twist. De asemenea, ca autor si compozitor de muzica, va spun din experienta ca SIMPLITATEA este dezideratul oricarui creator de geniu, de la simplu ritmul toba-bas al lui "Billie Jean" de Michael Jackson, la simplitatea armoniilor "Let it be" de Beatles, de la simplul pas 2-1 din ritmul "We will rock you" de Queen, la simplitatea Portii Sarutului a lui Constantin Brancusi... Nu spun ca "Despacito" este la nivelul Queen sau Brancusi, spun doar ca argumentul folosit de dumneavoastra nu este unul relevant in aceasta discutie: faptul ca muzica este simpla NU inseamna ca este de proasta calitate. Videoclipul vine cu o poveste paralela cu cea transmisa de versuri si de interpretarea artistilor, aducand un plus de valoare, construind un strat nou de mesaj.

acum 31 luni (7 Aug 2017)

>

Domnule Andrei Plesu,

Numele meu este Florin Grozea si sunt la fel de departe de generatia dumneavoastra precum sunt de departe de generatia care a facut hit din melodia "Despacito".

Am aproape 38 de ani si nu am participat la niciun festival muzical anul acesta. Totusi, sunt un fin observator al curentelor muzicale actuale si cred ca sunt un roman care a ascultat cu atentie [nu doar "a auzit"] multa muzica veche, inclusiv Beatles, Elvis Presley, Bob Dylan.

Nu sunt doar un consumator avid, sunt si un analist al muzicii comerciale: am scris o carte dedicata artistilor aflati la inceput de drum, aparuta la editura Polirom in 2013.

Va citesc din cand in cand, atunci cand subiectele abordate de dumneavoastra in editorialele Adevarul ma intereseaza.

Am spus cateva ceva despre mine in deschiderea acestei scrisori-deschise pentru ca sa intelegeti de ce NU puteam sa ratez editorialul intitulat "Despacito" de azi, 7 august 2017.

Oh, dar asta este o sansa unica pentru mine pentru a vedea daca veti aborda acea "prapastie dintre generatii" care apare [uneori violent] in orice discutie despre muzica: "tinerii din ziua de azi", "muzica s-a stricat", "nu mai e nimic decent", "pe vremea noastra era altfel".

Si, desi in inceputul articolului pare ca intelegeti aceasta prapastie si chiar o denuntati...

E firesc sa ramii prizonierul modelor si modelelor muzicale ale debutului tau juvenil de ascultator si dansator. Imi aduc bine aminte cum bombaneau parintii si bunicii nostri cind ne vedeau petrecind "salbatic" pe ritmuri de Samba si Cha-Cha, ca sa nu mai vorbesc de Rock si Twist.

Desi pare ca intelegeti, imediat apoi va aruncati intr-o analiza superficiala a melodiei "Despacito", a videoclipului si contextului cultural actual.

Nu e ca si cum era obligatoriu sa intelegeti piesa verii 2017, dar daca tot ati facut efortul de a o analiza, dati-mi voie sa va spun unde ... Citeste intreg articolul pe adevarul.ro