Familia traditionala romaneasca, in secolul XVIII: de la batai cu pumnul pana la proba absoluta a virginitatii

Familia traditionala romaneasca, in secolul XVIII: de la batai cu pumnul pana la proba absoluta a virginitatii

Al doilea, de a avea urmasi legitimi, cari sa pastreze numele de familie, ca sangele si semintia lor sa nu se stinga niciodata, apoi ca sa aiba cine mosteni averea parinteasca , ca aceasta sa nu treaca in maini straine, mai departe sa aiba cine a se ingriji de dansii si a-i sprijini la batranete, iar dupa moarte sa aiba cine a-i jeli si inmormanta crestineste, a-i pomeni si a le da de pomana, si a se ruga pentru iertarea pacatelor sale.In fine, al treilea, ca sa nu li se faca aruncare ca numai degeaba s-au nascut si trait in lumea aceasta, dupa cum prea adese ori se-ntampla ca li se face celor ce raman necasatoriti", scria Simion Florea Marian, in "Nunta la romani". Caci pe fetele pe care voiesc sa le aiba ca tovarase de viata ei mai adeseori le rapesc decat primesc sa le fie date in casatorie, socotind ca asa este mai cu cale si ca in chipul acesta legatura intre soti va fi mai tare decat daca ele le-ar fi fost daruite de parinti prin buna invoire, sau de la prima petire", preciza cronicarul Anton Verancsics dupa o calatorie prin Moldova secolului al XVI lea. Virginitatea de altfel la romani era un fel de semn de respect fata de familia sotului si fata de partener. La randul lor documentele arata ca un cuplu din secolul al XVIII lea, Constandin si Neacsa au avut in 40 de ani de casatorie, nu mai putin de 20 de copiii. De aceeasi parere era si francezul Felix Colson, care dupa o calatorie in Moldova spune apreciativ ca femeile de la tara sunt " Sotii virtuoase, mame bune, la care se intalnesc acele principii de cumintenie si acele sentimente afectuoase, care fac gloria femeilor din Occident".

acum 64 luni (18 Jul 2017)

In ultima perioada, conceptul de "familie traditionala" a starnit controverse in societatea romaneasca. In general, acest concept se refera, asa cum arata si dictionarul explicativ al limbii romane, la traditie, adica la ceva ce s-a pastrat prin intermediul unor cutume acumulate de-a lungul timpului si care se supune acestora. In Principatele Romane si mai apoi in Romania familia si caracteristicile sale s-au modificat de-a lungul timpului. Cu alte cuvinte, familia romaneasca din secolul al XVIII-lea si regulile ei de intemeiere si convietuire intre soti nu mai sunt aceleasi cu ale familiei romanesti din secolul al XXI-lea. Odata cu emanciparea, in special din mediul urban, de la inceputul secolului XX, relatiile dintre soti, comportamentul, precum si viziunea asupra familiei se schimba radical.

Conceptul de familie traditionala insa poate fi aplicat cu succes evului mediu romanesc, atunci cand aceasta institutie sociala era intemeiata intr-adevar pe obiceiuri si traditii pastrate cu sfintenie din generatie in generatie. Familia traditionala romaneasca poate fi descrisa pe baza scrierilor calatorilor straini, a documentelor de arhiva dar si pe baza studiile specialistilor. Ca si in Occident, familia romaneasca avea plusuri si minusuri. Familia romaneasca intre afacere, rapire si iubire Familia era celula de baza in societatea romaneasca medievala si chiar mai tarziu. Cuplurile care traiau fara cununie erau blamate de Biserica si automat de societate. Partenerii necununati suportau de altfel rigorile legii cutumiare si riscau pedepse severe, fiind incadrati in categoria curviei. Tocmai de aceea casatoria era o treaba serioasa la romani si necesara pentru afirmarea si impunerea in societate.

Un barbat casatorit era privit cu mai multa stima decat un holtei, iar o femeie casatorita era automat respectata de membrii comunitatii. Cele necasatorite erau prilej de barfa, oprobiu public, banuieli si glume rautacioase, mai ales cand treceau ... Citeste intreg articolul pe adevarul.ro