In 2017, Clausnitz, un mic sat din Saxonia, s-a aflat in centrul unei dezbateri la nivel national privind rasismul in Germania, dupa ce extremistiii de dreapta au incercat sa blocheze autobuzul care ar fi trebuit sa transporte zeci de azilanti la un camin. Femeile si copiii, majoritatea proveniti din zonele de conflict din Orient, s-au trezit fata in fata cu un zid format din sute de protestatari furiosi. Cine este "umbra" sefei Executivului german

Acest incident a marcat puternic si alegerile legislative din Germania, unde, partidul de dreapta Alternativa pentru Germania a obtinut un scor istoric, cuantificat sub forma a 94 de locuri in Bundestag, rezultand astfel un cutremur politic.

Rezultatul obtinut de AfD, la nivel national, a fost destul de surprinzator. In Saxonia, un mic land sud-estic cu doar patru milioane de locuitori, care se invecineaza cu Polonia si Republica Ceha, AfD a castigat 27% din voturi, plasandu-se inaintea oricaror alte partide, inclusiv a crestin-democratilor (CDU), formatiunea condusa de Angela Merkel.

Rezultatele nu sunt deloc surprinzatoare avand in vedere ca partidele de dreapta se bucura de o popularitate sporita in Saxonia.

Frustrarea ramane raspandita in est, la 27 de ani de la reunificare. Multi au vazut disparitia vechii Republici Democrate Germane, nu ca triumf al democratiei, ci ca un "razboi pe care l-au pierdut", spune Eric Hattke de la Atticus, o organizatie neguvernamentala la Dresda. Aceasta atitudine este incurajata si de faptul ca doar 25% dintre afaceristii germani, 14% dintre rectorii universitatilor de stat si 13% dintre judecatori sunt oameni care au fost nascuti si crescuti in Est.

Germanii din Vest s-au intrebat, de multe ori, de ce sentimentul nationalist a fost atat de puternic in regiunile in care strainii reprezinta o proportie minuscula a populatiei (in Saxonia, este de doar 2,2%). Werner Patzelt explica faptul ca paradoxul sentimentului anti-imigranti... Citeste intreg articolul pe romanialibera.ro