"In perioada 2007 - 2015, Ghita Sebastian a solicitat tuturor reprezentantilor firmelor mari din IT sa achite procente de minimum 10% din valoarea contractelor pentru toate proiectele din domeniul IT sau pentru contracte deja extinse, cat si separat pentru interventii la factori politici si la inalti functionari din ministere, directii, structuri din subordinea ministerelor, agentii, in sensul lansarii si de noi proiecte in domeniul IT. Practic, cine nu cotiza la Ghita Sebastian Aurelian nu putea castiga proiecte in piata de IT, iar daca totusi le castiga, atat semnarea contractelor, cat si platile ulterioare aferente contractelor erau blocate pana la momentul in care solicitarile lui Ghita Sebastian erau onorate". De altfel, in acest dosar care acum se afla la Tribunalul Prahova, procurorii DNA cer emiterea celui de-al doilea mandat de arestare preventiva pe numele fostului parlamentar. Procurorii acuza ca fostul parlamentar ar fi pretins si primit de la reprezentantii a doua societati IT sume de bani cuprinse intre 3 milioane de euro si 10 milioane de euro, pentru a determina autoritatile sa atribuie contracte de prestari servicii IT si/sau sa faciliteze derularea in bune conditii a acestor contracte.

Faptele ar fi fost comise de Ghita in calitate de reprezentant al firmelor sale, Asesoft si Teamnet (2007-2012), dar si din functia de deputat (2012-2014), iar sumele de bani ar fi fost transferate prin contracte fictive de pres-tari servicii IT, incheiate intre societatile IT si firmele din grupul Asesoft/Teamnet. Contractul "Cardul de Sanatate" Martorii au declarat la DNA ca Sebastian Ghita se lauda ca isi poate exercita influenta asupra factorilor decizionali si a unor functionari publici din cadrul Ministerului Economiei si Comertului, sau de la Casa Nationala de Asigurari de Sanatate (CNAS), de la Agentia Nationala de Cadastru, din Spitalul Judetean de Urgenta Ploiesti, sau din diverse Consilii Judetene cum ar fi cel din Tulcea sau din Brasov. Concret, mar... Citeste intreg articolul pe adevarul.ro