Epopeea primului bust al lui Caragiale din Ploiesti - a durat 23 de ani realizarea sa si "nu prea seamana" cu scriitorul
Presa vremii era preocupata de subiect, texte despre epopeea bustului lui Caragiale fiind adunate de istoricul literar Constantin Harlav, cercetator la Institutul "George Calinescu", editor si autor al unor studii de referinta despre opera lui Caragiale in volumul de buzunar "Pagini putin cunoscute despre I. In gazeta "Impartialul" (din 1 decembrie 1935), istoricul literar Constantin Harlav descopera un text nesemnat in care autorul zice ca l-a cunoscut pe Caragiale si deplange faptul ca figura de bronz nu seamana cu scriitorul, aratand ca "greseala aceasta - mare, dupa noi - de a se reda posteritatii in bronzuri, uleiuri etc, figurile publice cum erau in tinerete, pentru a fi mai avantajate iar nu cum erau in ultima zi a vietii, adica asa cum le tine minte publicul - s-a facut si cu statuile lui Take Ionescu, Alexandru Lahovary, Spiru Haret etc." Tone de hartie s-au scris, de-a lungul timpului, despre Caragiale, lucruri povestite de el, de familie sau consemnate de prieteni si relatate de biografi si istorici ai literaturii.
Ion Luca Caragiale s-a nascut pe 1 februarie (13 februarie, stil vechi), in localitatea Haimanale din Prahova, astazi I.L. De Ploiesti, unde s-a mutat impreuna cu familia pe cand avea sase ani, pe Caragiale il leaga anii de scoala si o instructie temeinica, perioada care il va determina mai tarziu sa spuna ca Ploiestiul este urbea sa natala, motive care nu il vor impiedica sa satirizeze orasul in "Grand Hotel " sau "Boborul".
Sentimentele "contradictorii" ale scriitorului fata de oras nu i-au impiedicat pe ploiesteni sa-l iubeasca si sa-l asume neconditionat pe marele dramaturg, dovada titlul de mandrie, inca actual pentru Ploiesti, ca "urbea lui nenea Iancu".
Dar cum diferenta dintre dorinta si practica este veche de cand lumea, si nu doar la Ploiesti, cand a fost vorba sa-si arate respectul fata de scriitor, ploiestenii s-au comportat aproape ca in schitele lui Caragiale. Intentii inca din 1912
Astfel, chiar din anul mortii lui Caragiale, 1912, administratia locala s-a grabit sa avanseze proiectul unui bust al scriitorului care sa fie pus la loc de cinste in oras. Eforturile imediate au fost zadarnicite de izbucnirea Primului Razboi Mondial, iar mai tarziu de moartea neasteptata a lui Take Ionescu, in 1922, din cauza unor stridii mancate la Napoli.
Trecusera deja 10 ani de cand ploiestenii se apucasera de proiect, iar alti zece mai tarziu, in 1932, in publicatia "Ploiestii" aparea un articol in care era regretat faptul ca proiectul fusese abandonat, "statuia lui Caragiale ramanand in sarcina altor timpuri mai liberate de patimi si mai bine dispuse a recunoaste valoarea scriitorilor neamului". I., autorul articolului, Caragiale era "neintrecutul hingher al momentelor de ridicol omenesc" (Cronicheta mea - Statuia lui I.
Presa vremii era preocupata de subiect, texte despre epopeea bustului lui Caragiale fiind adunate de istoricul literar Constantin... Citeste intreg articolul pe adevarul.ro