Drama femeii din Alba care sufera de o boala rara ce ii distruge pielea si oasele: "Miracole exista, dar poate eu nu le merit"

Are o pensie de handicap de 900 de lei care abia ii ajunge pentru medicamente, creme si mancare. Oana Speranta Stoica poate fi contactata la numarul de telefon: 0747.267.237 Cititi si: Celebrul pridvor al caselor taranesti, considerat inutil de un mare filosof roman: "Tradeaza un simt artistic de care e foarte departe casa saseasca" Petru Rares, primul voievod roman care a purtat ochelari. In 1546, supusii lui s-au dat peste cap pentru a-l inzestra pe domnitor cu artificiul oftalmologic Cultivarea trufelor, afacerea de nisa care aduce venituri de zeci de mii de euro.

acum 97 luni (23 May 2016)

Oana a fost un copil normal pana la varsta de sase ani, cand a fost diagnosticata cu aceasta maladie ce avea s-o chinuie toata viata. Pana la varsta de 16 ani spitalul a devenit a doua casa pentru ea. De copilarie si adolescenta isi aminteste cu amaraciune. Nu a avut prieteni niciodata si nu a uitat nici acum umilintele indurate in scoala. In clasa a IX-a, intr-un moment de slabiciune, a simtit ca nu mai poate si a vrut sa-si ia viata. A inghitit un pumn de pastile, insa a fost salvata la timp de parintii ei. Gandurile de sinucidere nu i-au dat niciodata pace. Acum are 37 de ani, este casatorita, are doi copii in grija si cu toate astea nu trece o zi fara a se gandi la moarte. Boala i-a macinat oasele si pielea, iar in acest moment tanara nu mai are palme si degete. Corpul ei este plin de basici pline cu apa, rani vechi si infectie. Toata suprafata corpului imi este afectata de aceasta boala nemiloasa. Am zile cand ma trezesc cu tot corpul amortit de durere. Cand ma trezesc, am hainele lipite de piele. Boala de care sufera Oana nu este incurabila. Trebuie bani pentru pansamente, antibiotice si creme, apoi sa ai bani de operatii sau celule stem. Nu conteaza cum, nu conteaza ca ma doare, ca nu ma doare, ca am ce-mi trebuie sau nu. Daca sunt bolnava asta nu inseamna ca sunt absolvita de pacat", marturiseste Oana. Parintii si-au vandut apartamentul din Bucuresti si s-au mutat intr-un sat al orasului Zlatna, ca sa plateasca cele 12 operatii la care a fost supusa pana acum. Acum traiesc din pensia parintilor, din putinele castiguri ale sotului ei care munceste cu ziua si din pensia de boala a ei. "Am basici pline cu apa pe tot corpul, am puroaie, orice atingere mai puternica ma doare si imi poate provoca rani. Cand ma trezesc, am hainele lipite de piele in zonele pe care m-am intins. Asa cum omul nu poate trai fara apa, eu nu pot trai fara pansamente. Femeia are nevoie in acest moment de un tratament pe care il poate primi in Germania si care costa 10.000 de euro. Tratame... Citeste intreg articolul pe adevarul.ro