Dovezi ale existentei umane de acum un milion de an, descoperite la Slatina: banale pietre de rau transformate in unelte, in Paleolitic
Descoperirile de fauna cuaternara plio-pleistocena facute pe Valea Oltului, la Slatina, de tipul fragmentelor de molari si femur de "Elephas meridionalis" (specie ce apartine clasei mamutilor meridionali), a fragmentelor de maxilar de "Rhinoceros tichorchinus", intregesc spectrul investigatiilor arheologice de depistare a resturilor fosilifere din zona. "Nu putem trece cu vederea nici descoperirea facuta de geologul Gregoriu Stefanescu in anul 1874 pe valea Oltului, in zona din dreptul satului Milcov-Vale (la cativa kilometri de Slatina, n.r.), cu ocazia lucrarilor de constructie a caii ferate Pitesti-Varciorova, in profilul din malul stang al raului Olt, la adancimea de aproape 6 metri, intr-o depunere de pietrisuri si nisipuri cuaternare, unde au fost gasite fragmente osoase - doua mandibule - de , prima camila fosila din Europa, amestecate cu un craniu de antilopa si molari de .
Aceste dovezi au aparut in urma mai multor campanii de cercetari arheologice. Dovezile constau in nuclee si fragmente de silex transformate in unelte de lucru, reunite sub numele "cultura de prund". Astfel, directorul Muzeului Judetean Olt, Laurentiu Gutica-Florescu, releva in teza sa de doctorat faptul ca cercetari arheologice efectuate in Muntenia apuseana, respectiv zona Slatina-Pitesti, pe vaile Oltului si Darjovului (Valea Mare-Priseaca de azi), evidentiaza existenta unora dintre cele mai vechi asezari umane din Europa apartinand lui "Homo Erectus" - tip uman care a populat Africa si Asia, cunoscut pe continentul nostru sub numele de "Anteneanderthal". De asemenea, aceleasi cercetari arheologice au scos la iveala cele mai vechi unelte litice specifice "culturii de prund", unelte realizate prin cioplirea unifaciala sau bifaciala rudimentara a bulgarilor de piatra (silex, cuart, cuartit etc.).
"Desi descoperirile facute langa Slatina nu sunt insotite de observatii stratigrafice si nici asociate cu resturi de fauna sau flora, piesele litice fiind recuperate in marea lor majoritate din prundisurile Darjovului, ele pot fi considerate cele mai vechi de pe teritoriul Romaniei. In concluzie, ele sunt extrem de importante intrucat incadreaza Slatina in spatiul in care a avut loc procesul de antropogeneza", spune Laurentiu Gutica-Florescu in teza sa de doctorat. Descoperirile i-au determinat pe multi specialisti din lume sa atribuie arealului cuprins intre Slatina si Scornicesti denumirea de "leagan al umanitatii" sau "leagan al civilizatiei umane". Dicu in anii 1970 si 1980, in aluviunile recente ale Vaii Muierii (cunoscuta si sub numele de Valea Streharet, afluent din stanga Oltului), in partea de N-V a Slatinei (in aval de Cireasov), au scos la lumina istoriei un numar de nu mai putin de 70 de piese din silex: 13 cioplitoare unifaciale, 15 cioplitoare bifaciale, 3 poliedre, 1 discoid, 2 piese bifaciale atipice din varf pseudo-Leval... Citeste intreg articolul pe adevarul.ro