Ramasitele unor cisterne de apa si ale unor canale de colectare, descoperite in zona cetatilor dacice, ofera sprijin teoriilor ca dacii erau preocupati de igiena.

"In Muntii Orastiei, in interiorul fiecarei cetati mai mari sau in imediata ei apropiere gasim cate o cisterna pentru apa, de dimensiuni variabile, construita din barne de lemn sau din piatra. Apa captata de la izvoarele bogate ale regiunii era condusa prin tevi de teracota in interiorul cetatilor sau pe terasele cu locuinte. Apa era filtrata cu ajutorul unui strat de pietris si apoi al unuia de nisip. Printr-un sistem deosebit de ingenios ape are eliberata de orice impuritate si foarte proprie, din punct de vedere igienic, pentru a fi consumata", informa istoricul si arheologul Ion Horatiu Crisan, in volumul "Medicina in Dacia, de la inceputuri pana la cucerirea romana" (Editura Dacica, Bucuresti, 2007). Cercetatorul afirma ca pe langa preocuparea de a avea folosi o apa curata, dacii aveau grija ca locuintele lor sa fie luminate.

Trusa medicala din Sarmizegetusa Regia

Dovezi spectaculoase despre practicarea medicinei din cele mai vechi timpuri au fost descoperite de arheologi.

"Dovada cea mai elocventa a existentei unei chirurgii traumatologice la daci ne este oferita de o trusa medicala pe care am descoperit-o in 1954, cu ocazia dezzvelirii uneia dintre terasele Dealului Gradistii, loc pe care era asezat orasul Sarmizegetusa, din vremea regelui Decebal. Hr.) am descoperit resturile unei casete de lemn cu maner de fier. Caseta cuprindea: o penseta de bronz, o lama de cutit din fier cu aparatori de bronz, o placa formata din cenusa vulcanica presata si cinci mici borcanase de lut ars", afirma Ion Horatiu Crisan. Penseta ar fi fost folosita, in opinia arheologului, pentru inlaturarea corpilor straini si a schijelor de oase din rani. Lama de cutit din fier a fost utilizata ca instrument chirurgical, ca bisturiu, sust... Citeste intreg articolul pe adevarul.ro