"Dorel" loveste si pe Marte. Cine e romanul acuzat de prabusirea sondei Schiaparelli pe planeta Marte

Agentia spatiala italiana (ASI) sustine ca Arca Space Corporation ar fi de vina pentru prabusirea pe planeta Marte, pe 19 octombrie 2016, a modulului Schiaparelli, dupa ce Agentia Spatiala Europeana (ESA) a incredintat companiei fondate de Dumitru Popescu misiunea realizarii unor teste importante legate de intrarea in atmosfera a modulului. Acesta va fi primul vehicul construit de ESA care va detine capacitatea de a se deplasa pe suprafata lui Marte si de a efectua foraje in scoarta martiana pana la adancimi de doi metri, de a analiza apoi probele colectate si de a gasi eventuale molecule organice.

acum 78 luni (24 Nov 2016)

Agentia spatiala italiana (ASI) sustine ca Arca Space Corporation ar fi de vina pentru prabusirea pe planeta Marte, pe 19 octombrie 2016, a modulului Schiaparelli, dupa ce Agentia Spatiala Europeana (ESA) a incredintat companiei fondate de Dumitru Popescu misiunea realizarii unor teste importante legate de intrarea in atmosfera a modulului. Pentru efectuarea testului cerut de ESA, compania lui Popescu a primit 1,1 milioane de euro, dar testul nu a mai avut loc pentru ca regiunea unde urma sa fie efectuat, deasupra Marii Negre, era in apropiere de Crimeea, iar Rusia tocmai invadase peninsula. Contactat de Repubblica.it, Dumitru Popescu a declarat ca Arca a facuit tot ce a putut privind testarea echipamentelor inainte de misiunea spatiala. Noi suntem impacati, am facut tot ce se putea face: pentru acel test trebuia sa zburam foarte aproape de baza militara rusa de la Sevastopol. Modulul Schiaparelli, parte a misiunii ExoMars a Agentiei Spatiale Europene (ESA), realizata in colaborare cu agentia rusa Roscosmos, de explorare a planetei Marte, al carui scop era testarea tehnologiilor privind coborarea prin atmosfera si amartizarea, s-a prabusit pe 19 octombrie pe suprafata Planetei Rosii, din cauza functionarii defectuoase pentru doar o secunda a unor instrumente si senzori de la bord, potrivit informatiilor date publicitatii miercuri de ESA. Din cauza erorilor senzorilor, computerul de bord al modulului a crezut ca sonda a ajuns pe suprafata planetei, dar in realitate Schiaparelli se afla la o altitudine de peste 3.000 de metri, situatie ce a dus la prabusirea necontrolata si scurtarea brusca a misiunii acestei sonde pe suprafata Planetei Rosii. Modulul ar fi trebuit sa ofere mai multe date legate de intrarea in atmosfera martiana, coborarea si plasarea in conditii de siguranta pe scoarta planetei Marte, dupa amartizare urmand sa mai functioneze timp de pana la opt zile, gratie unor baterii solare, si sa transmita date referiotare la conditiile meteo de pe Marte. Misiun... Citeste intreg articolul pe adevarul.ro