DOCUMENT Legea privind inchisoarea acasa, atacata la CCR de PNL
Initiativa legislativa privind masurile alternative de executare a pedepselor a fost adoptat de Parlament,cu 170 de voturi "pentru",in data de 25 aprilie. Analizand forma depusa de autorii initiativei legislative (aceeasi cu forma adoptata tacit de Senatul Romaniei) comparativ cu forma adoptata de Camera Deputatilor, constatam urmatoarele: scopul initial al legii era acela de a adopta un set de masuri de executare a pedepsei, cu caracter judiciar, pe care judecatorul sa le poata aplica pentru inlocuirea pedepsei cu executare in regim de detentie atunci cand individualizeaza pedeapsa cu inchisoarea. (3) Masura nu se aplica pentru condamnarile privative de libertate aplicate pentru savarsirea de catre condamnat a unei infractiuni cu violenta sau profitand de starea de neputinta fizica sau psihica a victimei, infractiuni de serviciu, pentru infractiuni de coruptie sau cele conexe infractiunilor de coruptie, cat si persoanelor aflate in stare de recidiva." In forma adoptata de Senatul Romaniei dispozitiile articolul 3 se constituie intr-o norma de completare a dispozitiilor partii I, titlul III, capitolul V, sectiunile 3,4 si 5 ale Codului Penal, fapt dedus din precizarea realizata de autorii initiativei legislative prin expunerea de motive in care acestia se refera la adoptare unui "set de masuri de executare a pedepsei, cu caracter judiciar, pe care judecatorul sa le poata aplica pentru inlocuirea pedepsei cu executare in regim de detentie atunci cand individualizeaza pedeapsa cu inchisoarea. Incalcarea dispozitiilor constitutionale referitoare la initiativa legislativa apartinand deputatilor si senatorilor, prevazuta de art.74 alin.(4) din Constitutia Romaniei Prin expunerea de motive a Legii privind masurile alternative de executare a pedepselor privative de libertate autorii initiativei legislative precizeaza ca au demarat aceasta propunere legislativa justificand necesitatea aplicarii masurilor alternative ca solutie a legiuitorului de a oferi "judecatorului posibilitatea de a inlocui o pedeapsa in regim privativ de libertate cu masuri alternative credibile care realizeaza mai bine scopul reeducarii, al reinsertiei sociale, dar si al prevenirii recidivei".
Initiativa legislativa privind masurile alternative de executare a pedepselor a fost adoptat de Parlament,cu 170 de voturi "pentru",in data de 25 aprilie. Potrivit proiectului, prin decizia judecatorului, condamnatii pentru fapte fara violenta, care nu sunt recidivisti si care au o pedeapsa de maximum cinci ani, beneficiaza de masura arestului la domiciliu sau in zilele de sambata si duminica. 61 alin.(2) si ale art.75 din Constitutia Romaniei, prin adoptarea in camera decizionala a unei forme cu un continut juridic avand deosebiri majore intre forma adoptata in prima camera sesizata, Senatul Romaniei, si forma adoptata de Camera Deputatilor, pe de o parte, si existenta unei configuratii semnificativ diferite intre forma adoptata de Senatul Romaniei, prima camera sesizata, si configuratia actului normativ adoptat de camera decizionala, Camera Deputatilor, pe de alta parte. In esenta, Curtea a stabilit doua criterii esentiale (cumulative) pentru a se determina cazurile in care prin procedura legislativa se incalca principiul bicameralismului: pe de o parte, existenta unor deosebiri majore de continut juridic intre formele adoptate de cele doua Camere ale Parlamentului si, pe de alta parte, existenta unei configuratii semnificativ diferite intre formele adoptate de cele doua Camere ale Parlamentului. Curtea a subliniat ca, in acest caz, Camera decizionala nu poate insa modifica substantial obiectul de reglementare si configuratia initiativei legislative, cu consecinta deturnarii de la finalitatea urmarita de initiator. Astfel, trebuie avut in vedere (a) scopul initial al legii, in sensul de vointa politica a autorilor propunerii legislative sau de filosofie, de conceptie originara a actului normativ; (b) daca exista deosebiri majore, substantiale, de continut juridic intre formele adoptate de cele doua Camere ale Parlamentului;
Analizand forma depusa de autorii initiativei legislative (aceeasi cu forma adoptata tacit de Senatul Rom... Citeste intreg articolul pe adevarul.ro