DEZBATERE Cazul Vintila Horia si memoria culturala. Cum se aplica Legea 217/2015 privind crimele impotriva umanitatii si crimele de razboi
La finalul lui 2015, de centenarul sau, scriitorul Vintila Horia a primit, post mortem, titlul de cetatean de onoare al orasului Segarcea, judetul Dolj - oras in care a venit pe lume celebrul autor al romanului "Dumnezeu s-a nascut in exil", distins cu premiul Goncourt in 1960. A fost profesor de limba si literatura romana la Facultatea de Filosofie si Litere a Universitatii din Buenos Aires (Argentina), profesor la Scoala Oficiala de Jurnalism din Madrid (Spania), profesor de literatura universala si comparata la Universidad Complutense din Madrid, profesor de literatura contemporana la Universitatea Catolica din Paris si la Universitatea din Alcala de Henares, Spania (1979-1989). Unii dintre intelectualii care incearca azi un raspuns nepartizan, precum filosoful francez Jean-Luc Nancy in Banalite de Heidegger (Galilee, 2015), au si meritul de a pune problema unui cadru etic, de onestitate metodologica si neutralitate ideologica, necesar intr-un astfel de demers de revizuire cultural-istorica: bieneinteles ca se impune re-lectura lui Heidegger, dar aceasta trebuie sa aiba loc "fara a ceda dezgustului, dar si fara a continua sa-l citim ca si cum nu s-ar fi intamplat nimic". Revizuirea marilor scriitori, intrati prin opera lor in patrimoniul universal, dar a caror adeziune ideologica a fost la un moment al vietii o imensa greseala in lumina dezastrelor istorice - fie ca e vorba de fascism, fie ca e vorba de totalitarismul comunist, ambele criminale - nu poate fi legitima decat in masura in care "judecatorii" de azi sunt capabili de relectura din afara oricarei ideologii si prin cumpanirea excesului de memorie. - avea 25 de ani), spre acuzatia de a fi "criminal de razboi" sau "vinovat de genocid" este in fond o violare a legii, pentru ca nu este permis sa se interpreteze in acest fel o lege care vizeaza totusi actiuni clare de crime de razboi. Astfel, spune Alexandru Florian, sustinut si de Radu Ioanid, directorul Programului International de Arhive de la Muzeul Memorial al Holocaustului din SUA, scriitorul Vintila Horia "nu a fost condamnat pentru ca ar fi apartinut Miscarii Legionare, pentru ca ar fi fost trimis functionar la Ambasada de la Viena de catre regimul Antonescu sau pentru ca ar fi scris doua-trei articole de presa". Bazandu-se pe aceste argumente si pe cele care se regasesc in Hotararea de sentinta primita de Vintila Horia, directorul "Elie Wiesel" spune ca "un nume de strada, de institutie sau un titlu de cetatean de onoare reprezinta forme de exercitare a cultului unei persoane".
La finalul lui 2015, de centenarul sau, scriitorul Vintila Horia a primit, post mortem, titlul de cetatean de onoare al orasului Segarcea, judetul Dolj - oras in care a venit pe lume celebrul autor al romanului "Dumnezeu s-a nascut in exil", distins cu premiul Goncourt in 1960. Invocand legea 217/2015 si o sentinta a Tribunalului Poporului din 1946, prin care Vintila Horia a fost condamnat pentru "crime de razboi", Institutul National pentru studierea Holocaustului din Romania "Elie Wiesel" cere retragerea acestui titlu. Cristina Horia, fiica scriitorului, care traieste la Madrid, face demersuri pentru a deschide in Romania o actiune judiciara in vederea anularii sentintei din 1946: "A fost o injustitie si nu doresc ca tatal meu sa ramana in istorie ca un criminal de razboi, cand, evident, nu a fost", a declarat, pentru "Weekend Adevarul", Cristina Horia. Filosoful Andrei Plesu considera urgenta "reconsiderarea riguroasa a deciziilor luate de Tribunalele Poporului de la mijlocul anilor '40", iar academicianul Eugen Simion spune ca trebuie sa cunoastem integral adevarul despre "scriitori importanti care au avut in tinerete o anumita orientare si simpatii politice". La randul sau, filosoful si fizicianul Basarab Nicolescu, prieten al scriitorului, e de parere ca atacurile la adresa lui Vintila Horia se explica prin anticomunismul de care acesta a dat dovada in timpul vietii. Dezbaterea asupra scriitorului care si-a trait viata mai mult in exil reprezinta, de fapt, o dezbatere a aplicarii Legii 217/2015 privind "interzicerea organizatiilor, simbolurilor si faptelor cu caracter fascist, legionar, rasist sau xenofob si a promovarii cultului persoanelor vinovate de savarsirea unor infractiuni de genocid contra umanitatii si de crime de razboi". "Weekend Adevarul" isi propune sa aduca un strop in plus de lumina cu privire la cazul Vintila Horia si sa curete intoxicarea lasata in societate in urma defunctului regim comunist. Mi-am dat repede seama ca ma inse... Citeste intreg articolul pe adevarul.ro