Belloescu a starnit o puternica emotie si multa revolta in localitatile din sudul Moldovei si a trezit reactii inclusiv de la Casa Regala a Romaniei si de la guvernul condus la acea vreme de catre Titu Maiorescu. Toti cereau ca oamenii legii sa-i prinda de indata pe asasinii care luasera viata celui supranumit "saracul care a imbogatit Barladul", acesta fiind si motivul pentru care la anchetarea crimei au fost mobilizate forte importante de jandarmi.

Reactia publica a fost de altfel pe deplin justificata, daca tinem cont si de faptul ca profesorul de matematici in varsta de 74 de ani (era nascut la 20 martie 1838, la Campina) era cunoscut in intreaga tara ca un mare filantrop, care reusise din modestele lui venituri (practic si-a darut intreaga avere, preferand sa traiasca in conditii modeste) sa zideasca o multime de cladiri publice, mai ales in zona rurala. Belloescu fusese deja decorat, pentru serviciile cetatenesti, cu "Coroana Romaniei" in gradul de "Mare Cruce" (prin decretul Regelui Carol I, in anul 1909), una din cele mai mari distinctii ale timpului, in vreme de Ministerul Cultelor si Instructiunii publice l-a rasplatit cu medalia "Rasplata Muncii pentru Invatamant", clasa I. Judecatorul Stamatopol este instiintat ca cei doi fusesera omorati in noaptea precedenta si, sosind la locul faptei impreuna cu procurorul Lascar Davidoglu, gaseste curtea si casa lui Stroe Belloescu pline de sute de oameni.

Bucatareasa familiei si sotia profesorului scapa cu viata, dar nu si de suspiciuni ca ar fi fost complice la crima. Nu de alta, dar sunt gasite in viata, doar legate la maini, intr-o casa ravasita, plina de sange, in care talharii si-au facut de cap. Se primesc zeci de denunturi anonime, cu indicarea a fel de fel de posibili criminali, printre care si fiul unui preot si chiar sotia profesorului. Adica: fratii Sterian si Ioan Iosep 9de meserie gradinari in una dintre mahalalele Barladului), Vasile Chirica - "ghiociar" (carutas) din Barlad, Ale... Citeste intreg articolul pe adevarul.ro