Destinul tragic al partizanilor dobrogeni ucisi miseleste de securitatea comunista. Impuscati si ingropati cu catusele pe un deal din Timis

Destinul tragic al partizanilor dobrogeni ucisi miseleste de securitatea comunista. Impuscati si ingropati cu catusele pe un deal din Timis

In anul 1950, numarul celor care se incadrau criteriului de condamnare la peste 15 ani de inchisoare, urmand sa fie asasinati, era de circa 70 de personae condamnate, dintre care 13 faceau parte din Lotul 3 al luptatorilor dobrogeni (mai existau lotul lui Spiru Blanaru din Teregova - 6 persoane, lotul maiorului Nicolae Dabija din zona Cluj - 13 persoane, si arestatii dobrogeni din loturile 1 si 2, detinuti la Pitesti - 16 persoane). In urma investigatiei de teren am reusit sa stabilesc cu aproximatie locul executiei din Dealul Ciura, in padurea de langa soseaua ce leaga Lugojul de comuna Traian Vuia, in sectorul bornei care indica km 14 de la Lugoj, in acea zona aflandu-se undeva si gropile comune unde inca mai zac osemintele a cel putin 15 oameni", afirma Gheorghe Petrov, expert in investigatii speciale la Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului si Memoria Exilului Romanesc intr-un interviu publicat de revista Romania eterna.

acum 72 luni (24 Sep 2016)

De anihilarea miscarii de rezistenta din zona Dobrogei s-a ocupat capitanul de securitate Nicolae Doicaru. Cu trecut legionar, acesta a ajuns general de Securitate, a indeplinit functia de director al D.I.E - Directia de Informatii Externe a Securitatii Statului in perioada 1959-1978. In anul 1949, avand gradul de capitan, Nicolae Doicaru a fost numit in sef al Directiei Regionale de Securitate Constanta, functie in care s-a remarcat prin ferocitatea regimului impus detinutilor politici de la Canalul Dunare-Marea Neagra, pe multi nevinovati acuzandu-i de sabotaj si trimisi apoi in fata plutonului de executie. 3 a fost format din 29 de arestati, acestia provenind dintre cei care doar au sprijinit pe combatantii din "Miscarea de rezistenta", barbati casatoriti, cu copii, fara optiuni politice, posesori de pamant si animale, carute, case si grajduri, in majoritate tarani, ocupati cu munca la camp sau in padure. Cei 29 de arestati din Lotul 3 au fost considerati mai putin importanti, decat cei din primele doua loturi, motiv pentru care, in cazul lor, pedepsele au fost mai mici: de la 4 ani de inchisoare pana la munca silnica pe viata. S-a avut in vedere ca nici unul dintre cei 29 nu a fost refugiat in padure si nu s-a confruntat cu trupele de securisti, ci doar a sprijinit pe combatantii din "Miscarea de rezistenta". In luna decembrie a anului 1949, dupa ce au fost anchetati si torturati, judecati si condamnati, au fost transferati din Constanta la inchisorile din Aiud si Gherla, apoi la inchisoarea din Timisoara. Insa, soarta lor fusese deja pecetluita la cel mai inalt nivel al Ministerului de Interne al Republicii Populare Romania, atunci cand, in vara anului 1949, intr-o sedinta secreta, s-a luat decizia ca toti detinutii condamnati, care facusera parte din grupurile de rezistenta anticomunista si care primisera pedepse de peste 15 ani de inchisoare, sa fie si ei executati extrajudiciar, in conditii cat mai discrete!. In anul 1950, numarul celor care se incadrau crit... Citeste intreg articolul pe adevarul.ro