Descoperirea calutului pictat pe peretii pesterii de la Cuciulat facea, in 1978, mare valva in randul speologilor si a antropologilor. Pestera a fost considerata, la acea vreme, unicat in Europa Centrala si de Est, picturi similare mai fiind descoperite, pana atunci, in vestul Europei - in principal in Franta, dar si in Spania, unde se afla si celebra pestera din Altamira, cu picturi preistorice descoperite de un vanator in anul 1868.

Cum s-a ajuns aici

Pestera de la Cuciulat este inaccesibila publicului din 1980 dupa ce - spun localnicii - intrarea ei a fost blocata mai intai de speologii care au vrut sa o protejeze de eventualii vandali, iar apoi de o halda de steril rezultata in urma exploatarii in cariera a calcarului din zona. In cei mai bine de 30 de ani scursi de atunci, linistea s-a asternut asupra pesterii considerate odata o bijuterie. "Nu este clar nici macar de cine apartine, pentru ca intrarea este pe teritoriul administrativ al comunei Letca, iar restul este la comuna Babeni", spune primarul comunei Letca, Dorel Man, admitand ca nici nu stie sa fi incercat cineva sa delimiteze clar limitele de proprietate asupra pesterii.

Interesul, scazut si de aparitia "concurentei"

Arheologul Ioan Bejinariu, de la Muzeul Judetean de Istorie si Arta Zalau, spune ca pe langa interesul publicului si al cercetatorilor, pestera de la Cuciulat si-a pierdut si statutul de unicat in Europa Centrala si de Est dupa ce, in 2009, in judetul vecin, Bihor, au fost descoperite picturi rupestre pe stanca in care a fost sapata pestera Coliboaia. "In plus, picturile din Bihor sunt si mai vechi decat cele de la Cuciulat, estimandu-se ca sunt chiar cele mai vechi din lume - datand de aproximativ 30.000 de ani", explica arheologul.

Pictura de la pestera din Bihor

Pestera din Salaj prezinta si dezavantajul unui relief nefavorabil, gresiile si argila din zona fac... Citeste intreg articolul pe adevarul.ro